x


  • EUR
    4.7274
    USD
    4.2601
string(16) "instant-articles"

Explicație pentru unele ABERAȚII pe care le primim de la ANAF

Un domn din Suceava a încasat o dobândă de 12 lei în 2015. Acum, trebuie să plătească Fiscului 348 de lei. Aberația asta arată că ANAF are o mare problemă cu colectarea veniturilor fiscale.

Author: Cristian Matache | Sursa: Money.ro | Publicat: 22.04.2019, 10:15

Zilele acestea a făcut vâlvă situația cetățeanului Mircea Suceavă. Acesta a încasat pentru economiile pe care le avea în bancă o dobândă de 12 lei, în 2015. În 2019, s-a trezit cu o somație de la ANAF că trebuie să plătească 348 de lei pentru cei 12 lei încasați dar pentru care nu a plătit statului nimic. Un alt contribuabil s-a trezit că a încasat un venit de 96 de lei, fără de care să aibă habar, și că trebuie să plătească 348 lei la Fisc. Acesta două exemple arată că statul nu reușește să adune venituri suplimentare și vine cu tot felul de astfel de aberații. La 31 martie 2019, a expirat perioada de bonificație pentru taxele și impozitele datorate la stat iar ANAF a început să trimită contribuabililor mii de impuneri de plată pentru sănătate vechi și de cinci ani.

 

Economia crește, duduie și realizează recorduri. Asta auzim din gura premierului Viorica Dăncilă în fiecare săptămână în ședințele de Guvern. Dracul este însă gol pentru că statul nu reușește să colecteze bani de la contribuabili. Anul trecut, de exemplu, veniturile fiscale, adică mai mult de jumătate din veniturile totale ale statului, au fost 15% din PIB, față de 16,6% din PIB în 2017. S-au încasat mai puțin din impozite, accize, TVA! Cheltuielile, în schimb, au crescut de la 32% din PIB, în 2017, la 34% în 2018. De exemplu, cheltuielile de personal au fost cu 23,7% mai mari față de anul 2017, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,8% față anul precedent. Creșteri semnificative s-au înregistrat atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare. Subvențiile au fost mai mari cu 7,6% față de anul 2017. Dobânzile au fost cu 27,8% mai mari față de anul trecut, reprezentând 1,4% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de
creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.

 

Nici în primele două luni ale acestui an, nu s-a reușit o performanță pozitivă. Veniturile fiscale sunt la același nivel cu anul trecut, adică 2,3%. Este drept, cheltuielile statului au scăzut, de la 5,2% la 5,1%, însă doar în urma unui ianuarie foarte puțin cheltuitor. În februarie s-a reluat frenezia datului cu banul în stânga și în dreapta. Cheltuielile de personal au fost cu 25,2% mai mari față de cele realizate în primele două luni ale anului 2018, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 21,5% față de primele două luni ale anului precedent. Creșteri semnificative s-au înregistrat atât la bugetul fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate, dar și la bugetul de stat. S-au înregistrat de asemenea creșterea cheltuielilor cu dobânzile cu 15,7%. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 18%, fiind influențate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei.

 

Toate aceste măriri de salarii, pensii, ajutoare sociale și subvenții se fac pe seama acumulării de datorii pe care noi și generațiile următoare le vom plăti. Am văzut că în 2018, cheltuielile cu dobânzile au fost cu aproape 28% mai mari față de 2017. Asta înseamnă că statul român contractează credite din ce în ce mai scumpe. Un exemplu, îl reprezintă recentul împrumut de 3 miliarde de euro pe care Ministerul Finanțelor l-a atras de pe pieţele externe, din care 1,35 miliarde de euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 de milioane de euro pe 15 ani şi 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani.  Aceasta este cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe. Banii vor fi utilizați pentru acoperirea cheltuielilor statului: plata altor datorii, plata salariilor, a pensiilor, a ajutoarelor, precum și pentru investiții. Prețul plătit pentru acești bani este însă foarte mare. De exemplu, pentru împrumuturile la 7 și la 15 ani costurile sunt echivalente unui stat care are rating nerecomandat investitorilor, precum Grecia. Împrumutul la 30 de ani a fost mai scump, la 4,9%. Or, România a fost menținută de către Standard & Poor’s la un rating favorabil. La aceste costuri se vor mai adăuga deprecierea leului în raport cu euro.