Explicații pentru un fenomen care ne afectează GRAV! De ce plătim dobânzi așa de mari?

România raportează cel mai mare cost de finanțare pe termen lung din toate țările din Uniunea Europeană pentru că mare parte din banii atrași se duc în consum alimentat cu preponderență din importuri. Mai exact, pentru că țara noastră nu poate plăti lună de lună salariile, ajutoarele, pensiile, subvențiile trebuie să se împrumute atât de pe piețele interne cât și de pe cele internaționale. Necesarul de împrumut pentru acest an este de 70 de miliarde de euro. Banii ajunși în buzunarele beneficiarilor, care s-au bucurat în guvernarea PSD de măriri succesive merg în mare parte în consum, mai ales în importuri, iar asta se vede în adâncirea lună de lună a deficitului comercial. Astfel, banii intrați în țară, sub formă de împrumut, se scurg înapoi peste graniță. În plus, România trebuie să plătească dobânzi vreme de 30 de ani.

 

”Eurostat confirmă recent următorul adevăr: România inregistrează la finalul lunii Iulie 2019 un cost de finanțare pe termen lung de 4,51%, cel mai ridicat din toate tările membre ale UE. Prin comparație, Grecia se finantează cu 2,16% pe termen lung (față de 6,94% la finalul anului 2016), iar Bulgaria doar cu 0,43%, de peste 10 ori mai ieftin comparativ cu România. În medie, tările din UE se finantează pe termen lung cu o dobandă de 0,54%, deși inregistrează o datorie publică raportată la PIB de aproape 80% în medie (de două ori comparativ cu cea inregistrată de România). Tările din UE sunt de două ori mai îndatorate comparativ cu România, dar se finantează de peste 3 ori mai ieftin! Cum este posibil acest lucru? Să fie o conspirație mondială împotriva României, care nu este lăsată să se dezvolte din cauza dobânzilor ridicate? Desigur, aceste aberații imaginare nu există! Problema reală și adevărată este referitoare la utilizarea împrumuturilor respective! În România, aproape 75% din cheltuielile publice sunt orientate către plata salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale, care se duc majoritar în consum alimentat cu preponderentă din importuri. Deci, împrumuturile astfel contractate tranzitează România, în timp ce generațiile viitoare rămân împovărate cu datorii mai mari!” a declarat Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiari-Bancari.

 

 

Sursa: Iancu Guda

 

Analistul economic Adrian Câciu, are însă altă explicație. Într-un text publicat pe DC Business, el a prezentat care sunt factorii care influențează dobânda la titlurile de stat și ce nu este corect în analiza comparată prezentată de alții care vorbesc despre aceste dobânzi. ”Trebuie însă menționat faptul că un element de referință important este dacă țara care emite titlurile guvernamentale face parte din zona euro sau dacă are o altă monedă. Pentru că aici intervine transferul automat de credibilitate aferent monedei în care se face împrumutul și acest transfer de credibilitate are efect direct asupra ratei dobânzii. Factorii care influențează dobânda la titlurile de stat sunt de natură internă și externă, țin de volumul plasamentelor și de perioadele de rambursare a împrumuturilor, iar pentru a vă prezenta în termeni simpli câteva corelații și din lipsa de spațiu, o să fac referire la cel puțin doi macro-indicatori care ne pot arăta cum vor arăta dobânzile la titlurile de stat, dincolo de factorii conjuncturali care țin de lichiditatea efectivă de care dispun finanțatorii la momentul împrumutului. Cei doi macro-indicatori sunt ratingul de țara (factor care influențează “încrederea” investitorilor) și rata dobânzii de politică monetară (cunoscută ca rata împrumutătorului de ultima instanță, cu alte cuvinte, rata dobânzii pe care ar plăti-o împrumutatul dacă nu ar avea de unde sa se împrumute de pe piața liberă) stabilită de banca emitentă a valutei în care se face împrumutul. Rata dobânzii la titlurile guvernamentale va fi mereu deasupra ratei dobânzii de politică monetară a băncii centrale emitentă a monedei împrumutului, în marja ratei dobânzii Lombard, pentru că orice finanțator (intermediar financiar) ca să poată împrumuta pe altcineva are nevoie de capital în moneda respectivă, capital pe care îl poate dobândi la o rată a dobânzii aflată în marja ratei dobânzii de politică monetară. La aceasta marjă se adaugă cel puțin două componente dintre care unul este influențat de ratingul de țară și are un caracter de relativă constantă care fluctuează între +/-0,5 pp și o componentă pur conjuncturală, care ține de lichiditatea din piață de la momentul împrumutului, componentă care poate avea o elasticitate mai ridicată decât prima. De reținut faptul că dacă pentru rata dobânzii de politică monetară sau pentru ratingul de țară, cel care împrumută banii nu prea are marjă de joc, adică orice ar face, tot acolo va găsi rata dobânzii, pentru ceilalți factori poate lua decizia de a amâna împrumutul sau poate influența, prin diverse instrumente, efectul acestor factori asupra ratei dobânzii”, a scris Câciu.

 

 

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed