Economiştii estimează că dobânda de referinţă va fi menţinută la nivelul actual foarte scăzut, în vigoare din decembrie.

„Ieşim din recesiune şi suntem în primele faze ale unei redresări foarte fragile. Este o revenire incipientă, care are nevoie de îngrijire şi sprijin, iar asta înseamnă că Fed nu trebuie să majoreze dobânda”, a comentat Stuart Hoffman, chieconomist şef la PNC Financial Services Group din Pittsburgh, citat de Bloomberg.

De altfel, unii membri ai Comitetului de politică monetară al Fed (FOMC) au dat în ultimul timp semnale că nu se pune problema majorării dobânzii în acest moment.

Michael Mussa, fost economist şef la FMI, a declarat joi că „singurul lucru care ar putea împinge Fed la o creştere bruscă (a dobânzilor) ar fi apariţia unor dovezi de majorare a preţurilor”, potrivit AFP. Însă el estimează că acest lucru nu se va petrece înainte de jumătatea anului viitor.

Datele actuale confirmă, de altfel, observaţia lui Mussa. Indicele de referinţă al inflaţiei, urmărit cu atenţie de Fed, arată o scădere a preţurilor de consum cu 0,8% în iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care bancherii centrali din SUA consideră de dorit o creştere cuprinsă între 1,7% şi 2%, iar membrii FOMC estimează că inflaţia va rămâne scăzută încă o bună perioadă.

Pentru public, principalul punct de interes al reuniunii de săptămâna viitoare va fi reprezentat de eventualele comentarii ale Fed în legătură cu conjunctura economică şi cu modul în care intenţionează să procedeze pentru a pune capăt planului masiv de susţinere monetară aplicat pentru a combate criza.

Marţi, preşedintele Fed, Ben Bernanke, a dat un prim semnal în acest sens, perceput pozitiv în piaţă, estimând că recesiunea din SUA „foarte probabil” s-a încheiat, însă a atras atenţia că economia va rămâne slăbită pentru o anumită perioadă.

În aceste condiţii, cel mai important subiect care va fi discutat în Comitetul de politică monetară va fi modalitatea în care banca centrală va continua măsurile de susţinere a creditului şi a lichidităţii, în cadrul cărora Fed a injectat până acum sute de miliarde de dolari.

Chiar dacă există un consens că este prea devreme pentru a pune capăt acestor măsuri, mulţi economişti subliniază că a sosit momentul pentru a defini modul în care trebuie procedat pe mai departe.

În acest sens, directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a solicitat la începutul lui septembrie autorităţilor monetare să gândească strategii de ieşire din criză şi să formuleze planuri clare, în caz contrar existând riscul ca încrederea şi redresarea economiei să fie subminate.

Ultimele decizii ale Fed au constat în prelungirea celor mai multe programe excepţionare ale sale de suţinere a economiei până la începutul anului viitor.

În precedenta reuniune de politică monetară, banca centrală din SUA a indicat, însă, că va încetini ritmul achiziţiilor de titluri de stat pe termen lung, destinate să genereze, în mod indirect, o reducere a costului la împrumuturile imobiliare din SUA. Acest program, programat iniţial să se încheie la finalul lui septembrie, va mai dura încă o lună.

Investitorii din piaţă ar prefera în acest moment un status quo, adică menţinerea măsurilor actuale de sprijin derulate de Fed. „Vrem să vedem o continuare a programelor actuale. Este nevoie ca Fed să rămână implicată mai mult timp, pentru a vedea dacă redresarea economică se consolidează”, a afirmat David Chalupnik, şeful departamentului pentru pieţe de capital de la First American Funds, citat de MarketWatch.

Reuniunea Fed are loc chiar înainte de summit-ul G20, al principalelor economii dezvoltate şi în emergente din lume, de la Pittsburgh , din 24-25 septembrie, la care agenda va fi dominată de subiecte economice.