”Suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 2,5 miliarde de lei pentru Ministerul Energiei, reprezintă doar 7,7% din necesarul de finanţare estimat de minister (31 de miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern doar prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferenţelor dintre preţul real al facturilor consumatorilor non-casnici şi preţul plafonat al energiei. Suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 7,3 miliarde pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru întregul capitol de „Asistenţă socială” este mult sub necesarul de finanţare estimat de Federaţia ACUE la solicitarea autorităţilor (de 8,4 miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferenţelor dintre preţul real al facturilor consumatorilor casnici şi preţul plafonat al energiei”, potrivit ACUE.

Actuala rectificare bugetară nu include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preţ asumate de statul român pentru perioada aprilie – decembrie 2022 şi expune la un risc major capacitatea de a mai funcţiona a întregului sector energetic, spun reprezentanţii ACUE.

”În contextul local şi internaţional, marcat de o creştere abruptă a preţului la energie şi de foarte multe incertitudini în ceea ce priveşte securitatea în aprovizionare, decizia de a „sub-bugeta” o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienţii casnici şi noncasnici, reprezintă un risc major suplimentar care afectează grav rezilienţa întregului sector energetic”, adaugă ei.

Potrivit ACUE, autorităţile au vizibilitate completă asupra pieţei de energie şi nu trebuie să aştepte, aşa cum au afirmat, decontările pentru luna aprilie 2022 pentru a estima corect necesarul de finanţare. Este îngrijorător că autorităţile nu au o perspectivă a evoluţiilor din piaţa locală de energie şi se eschivează de la obligaţia de a asigura fondurile necesare, prin invocarea unor întârzieri în procesul de decontare, care au fost create tot de instituţii ale statului, prin prevederi şi proceduri elaborate cu întârziere, defectuoase şi neclare, arată Federaţia.

„Banii nu sunt pentru furnizori, ci pentru consumatorii de energie. Furnizorii acordă în avans, din fonduri proprii, acest sprijin pentru clienţi. Astfel că, în mod direct şi imediat, această decizie riscă să genereze un blocaj la nivelul activităţii de furnizare, dar impactul ulterior se va resimţi la nivelul întregului sector energetic şi, în ultimă instanţă, la clienţii finali”, spune Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie.

Pentru proiectul de rectificare bugetară supus dezbaterii publice, ACUE consideră că Ministerul Finanţelor Publice are datoria de a asigura: o bugetare realistă a angajamentelor asumate faţă de clienţii finali, prin schemele de plafonare în vigoare; Adaptarea scenariilor de lucru la realitatea pieţei, pentru a asigura funcţionarea în condiţii sustenabile a sectorului energetic; Transparenţă în stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice.

În acelaşi timp, pentru implementarea în condiţii optime a schemelor de sprijin, ACUE consideră că instituţiile publice implicate în procesul de decontare au datoria de a asigura: recuperarea decalajului de 5 luni pentru decontarea măsurilor asumate pentru schemele de sprijin, inclusiv prin opţiunea de deducere a sumelor restante din obligaţiile fiscale ale furnizorilor şi/sau decalarea termenelor de plată pe lanţul de aprovizionare; Un proces de decontare în termenul prevăzut de cadrul legal (45 zile), prin adoptarea urgentă a unor proceduri de evaluare a cererilor de decontare şi plată clare, explicite şi transparente.

”Rolul furnizorilor este de a continua alimentarea cu energie a clienţilor. Neacoperirea la timp şi la valoarea reală a sumelor angajate prin OUG 27/2022 vulnerabilizează capacitatea furnizorilor de a mai susţine achiziţia de energie, înmagazinarea pentru sezonul rece şi fluxul financiar pe lanţ, cu impact asupra stabilităţii alimentării cu energie, pentru industrii şi pentru fiecare cetăţean. Rolul furnizorilor, acela de a colecta prin preţul final de pe factură, toate costurile asociate sectorului energetic (producţie, transport, distribuţie, taxe, TVA, accize etc.) este grav afectat de sub-dimensionarea volumelor de plată şi de întârzierea decontărilor”, menţionează ACUE.

În condiţiile în care, din creşterile de preţ înregistrate în zona de producţie de energie, statul român a încasat venituri semnificative (peste 11 miliarde lei, doar din taxarea veniturilor suplimentare), propunerea de alocare a sub 25% din necesarul pentru măsurile de sprijin la clienţii finali dezechilibrează întreg sectorul energetic naţional, în contextul în care toate statele membre UE recomandă măsuri de întărire a rezilienţei acestui sector.

„La aproape 10 luni de la adoptarea unui concept de politică socială, prin utilizarea agenţilor economici din sectorul de furnizare în rol de intermediari şi de pre-finanţatori, a devenit clar că schemele de protecţie adoptate sunt greu implementabile şi nesustenabile”, spune Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie.

Pentru evitarea unor efecte nedorite, ACUE crede că este imperios necesară revizuirea şi planificarea unor măsuri de protecţie în concordanţă cu realitaţile pieţei şi aliniate bunelor practici europene. În acest sens, ACUE susţine ajustarea graduală a plafoanelor, acordarea de facilităţi directe pentru consumatori şi protejarea în mod ţintit a persoanelor cu venituri reduse şi a sectoarelor economice cu ponderi mari ale costurilor energetice.

ACUE este Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, are 22 de membri, printre care se numără grupuri importante din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu un număr total de 24.000 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro. Membrii ACUE reprezintă 56,4% din ansamblul pieţei de utilităţi din energie electrică şi, respectiv 89,9% din totalul pieţei de gaz.