Un sondaj recent al IRS a relevat că 13% dintre cei intervievaţi consideră că este acceptabil să trişezi atunci când completezi declaraţiile de venit, în urma cărora este stabilit cuantumul returnărilor de taxe. Pe fondul recesiunii economice, tentaţia de a comite evaziune fiscală a crescut considerabil – în 2008, doar 4% din contribuabili au spus că ar trişa la completarea declaraţiei.
Programul de informare asupra evaziunii fiscale (IRS informant program) are o vechime de peste 140 de ani în SUA. Dacă suspectezi pe cineva că încearcă să înşele Fiscul, atunci îl poţi turna, pentru o deducere de 15% a taxelor, de până la 10 milioane de dolari.
Tot ce trebuie să facă informatorul este să depună o plângere la IRS, în care să dea date detaliate despre evazionist, cum sunt numele, numărul asigurării sociale şi adresa.
Identitatea turnătorului nu este făcută publică, deşi trebuie dezvăluită Fiscului.
Din 2006, Fiscul se orientează spre marii evazionişti şi a introdus un nou program, prin care informatorii sunt recompensaţi cu un minim de 15% şi un maxim de 30% din suma datorată. Însă, există o condiţie: statul trebuie să recupereze cel puţin două milioane de dolari de la pârât, în cazul în care este vorba depre o companie. Pentru pesoanele fizice nu este impusă o limită de recuperare a prejudiciilor de la care informaţiile despre evaziune sunt remunerate, dar veniturile anuale ale acesteia trebuie să fie de peste 200.000 de dolari.
În 2008 au fost primite 476 de plângeri şi au fost identificaţi peste 1.200 de evazionişti, iar IRS se aşteaptă la o creştere a numărului de informaţii pertinente.
Turnătorii sunt în special angajaţii de nivel mediu din companiile mari, nemulţumiţi de parcursul lor profesional.
Aceştia depun plângeri pentru evaziune care depăşesc cu mult baremul de două milioane de dolari şi care implică afaceri mari sau indivizi foarte bogaţi, spune Stephen Whitlock, directorul IRS Whistleblower Office (oficiul care se ocupă cu prelucrarea datelor primite de la informatori).
În afara angajaţilor care îşi toarnă companiile la care lucrează, plângerile mai vizează şi persoanele apropiate, cum sunt vecinii, foştii parteneri de viaţă sau de afaceri.
Şi alte state recurg recompensează informatorii care livrează informaţii despre evazionişti.
În 2008, autorităţile din Marea Britanie au plătit 100.000 de lire sterline pentru o listă de nume furnizată de o persoană ce a sustras-o de la banca LGT, cea mai mare din Lichtenstein, potrivit Times Online.
Lista conţinea numele unor evazionişti, despre care statul britanic estima că nu au plătit taxe de peste 100 milioane de lire sterline. Cei care sunt prinşi că înşeală sistemul fiscal plătesc taxa plus dobânda aferentă perioadei în care s-au sustras de la plata obligaţiilor, iar amenzile pot ajunge până la 100% din valoarea sumei datorate.
Germania desfăşoară campanii similare de recompensare a informatorilor.
Tot în 2008, Germania a plătit acelaşi informator pentru o listă cu evazionişti, şi a recuperat taxe neachitate de 200 de milioane de euro, iar directorul de la acea vreme al Deutsche Bank a primit o sentinţă judecătorească de închisoare cu suspendare.
Ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a anunţat, la începutul lunii februarie, că autorităţile sunt foarte aproape de a achiziţiona o listă ce conţine date despre 1.500 de conturi din bancare din Elveţia. Informatorul elveţian va fi plătit cu 2,5 milioane de euro, iar Berlinul ar putea să atragă la buget taxe de 100 de milioane de euro în urma recuperării prejudiciilor.
Şi Bulgaria s-a arătat interesată de conţinutul listei pe care nemţii vor să o achiziţioneze, mai precis de posibilitatea ca printre evazionişti să se numere şi cetăţeni bulgari. Autorităţile de la Sofia nu au spus dacă sunt dispuse să ofere bani pentru astfel de informaţii.
Potrivit ANAF, în România nu există un sistem de recompensare a celor care îi toarnă pe evazionişti.