La finalul vizitei în România, delegația Fondului Monetar Internațional a prezentat o realitate economică sumbră a economiei autohtone, departe de ceea ce arăta în comunicatul emis de Guvernul României în urmă cu o zi după întâlnirea cu oficialii FMI. Creșterea economică s-a realizat pe consum, cu prețul creșterii deficitelor gemene, fiscal și de cont curent, evoluție diametral opusă grupului de state noi membre ale UE din care facem parte. Inflația s-a reaprins subminând competitivitatea, investițiile au scăzut atât în mediul public, cât și în cel privat. În cazul unei scăderi economice, cei mai loviți vor fi cei săraci și pensionarii, se spune în comunicatul Fondului. Primul pas pentru consolidarea fiscală ar fi atingerea unei ținte a deficitului bugetar de 2,75% în acest an, arată FMI, care estimează că aceasta ar însemna ”măsuri suplimentare de 0,9% din PIB”. Cu alte cuvinte, FMI recomandă o scădere a cheltuielilor sau creștere a veniturilor în valoare totală de aproape un punct procentual din PIB (circa 10 miliarde de lei). Dacă nu va fi schimbat cursul politicilor, spun cei de la FMI, progresele în privința convergenței (creșterea standardului de viață spre media europeană) ar putea regresa, afectând veniturile pensionarilor și ale celor cu venituri mici, arată instituția internațională. Investițiile publice și private au fost pe un trend descendent în ultimii ani, ceea ce afectează perspectivele de creștere pe termen lung.
Oficialii Fondului susțin că proiectele în parteneriat-public privat, atât de mult promovate de Guvern, la insistențele lui Darius Vâlcov și Liviu Dragnea, sunt riscante și că sfatul FMI este să se caute finanțări alternative, precum fondurile europene.
FMI critică și legea pensiilor, despre care spune că aduce o cheltuială suplimentară de aproape 4% din PIB, ceea ce înseamnă o povară pentru tânăra generație. În plus, Fondul spune că celebra OUG 114, zisă și a lăcomiei, conține unele prevederi ”pot crea distorsiuni care frânează investițiile sau alocarea eficientă a resurselor”.
Cu o zi înainte de încheierea vizitei, delegația FMI s-a întâlnit cu premierul Viorica Dăncilă. Subalternii acesteia au emis apoi un comunicat în care toate arată perfect: creștere economică, investiții, stimulente pentru diverse sectoare industriale. Nimic însă despre adevăratele probleme ale economiei: inflație, creșterea deficitelor gemene, plecarea românilor în Occident, OUG 114 etc.
Ce spune FMI
În timp ce veniturile populației cresc rapid spre nivelurile din țările avansate din Uniunea Europeană (UE), creșterea economică alimentată de consumul din România a generat dezechilibre macroeconomice. Presiunea inflaționistă a reapărut după o perioadă de acutizare la sfârșitul anului trecut, afectând în mod disproporționat veniturile reale ale celor săraci și potențial subminând competitivitatea. Deficitele fiscale și curente au crescut. Atât investițiile publice, cât și cele private au înregistrat o tendință descendentă în ultimii ani, slăbind perspectivele de creștere pe termen lung.
FMI susține că este necesară o schimbare în cursul politicilor pentru a reduce probabilitatea unui alt scenariu de boom-bust. Recesiunea tinde să cântărească mai grav veniturile și nivelul de trai al celor săraci. În timp ce în prezent se estimează că creșterea va rămâne în jur de 4% în 2019, alimentată de creșterile salariale și de consum, deficitul de cont curent este estimat să depășească 5% din PIB. Pe termen mediu, se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, în timp ce creșterea PIB-ului se va reduce, reflectând competitivitatea pierdută. Sunt necesare politici mai echilibrate și reforme structurale reîncărcate pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența veniturilor durabile către țările avansate din UE.
Reducerea dezechilibrelor ar trebui să înceapă cu moderarea fiscală …
Consolidarea fiscală durabilă, bazată pe măsuri de înaltă calitate, începând cu acest an, este esențială pentru a pune economia pe o bază mai rezistentă. Deficitele fiscale ar trebui să coboare în vremuri favorabile. În mod tipic, acest lucru nu s-a întâmplat în România și situația actuală nu face excepție. Mai multă ajustare fiscală va însemna, de asemenea, o reducere mai mică a inflației și, prin urmare, o înăsprire mai strânsă a monedei, care este bună pentru competitivitate.
Realizarea deficitului de ținta bugetară din 2019 de 2,7 la sută din PIB ar constitui primul pas. În estimarea FMI, îndeplinirea acestui obiectiv ar necesita măsuri suplimentare de 0,9% din PIB. Un angajament credibil de a reduce deficitul la 1½ procente din PIB până în 2022 ar consolida și mai mult încrederea în cadrul bugetar și va contribui la reducerea vulnerabilității.
Legea privind pensiile aflată în prezent în curs de dezbatere parlamentară justifică o reevaluare pentru a echilibra nevoile sociale și sustenabilitatea fiscală. Dispozițiile din proiectul actual de lege vor crea noi cheltuieli de aproximativ 4 puncte procentuale din PIB. Acest lucru ar adăuga o presiune severă asupra finanțelor publice, va împovăra generația tânără și va pune capăt altor cheltuieli prioritare pentru investiții publice, educație și sănătate.
Reformele fiscale structurale ar facilita și menține o consolidare fiscală pe termen mediu
Pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor, consolidarea administrației veniturilor (ANAF) este esențială, inclusiv prin modernizarea sistemului informatic și prin adoptarea unei gestionări moderne a riscului de conformitate, pentru a se asigura că toată lumea plătește ceea ce datorează. Având în vedere numeroasele schimbări din ultimii ani, sistemul fiscal ar trebui să fie examinat cu atenție pentru a identifica denaturările și zonele în care sunt posibile câștiguri de venituri, spun cei de la FMI.
Moderarea creșterilor de cheltuieli cu salarii și pensii
Structura bugetului poate fi îmbunătățită prin moderarea creșterii cheltuielilor rigide – a salariilor și a pensiilor – făcând totodată loc pentru mai multe investiții. Eficiența cheltuielilor poate fi îmbunătățită prin consolidarea în continuare a procesului de achiziții publice și a revizuirii cheltuielilor.
Independența BNR
Politica monetară necesită înăsprire în continuare, întrucât se așteaptă ca presiunea inflaționistă să rămână ridicată. Inflația este determinată de stimularea fiscală suplimentară prevăzută în prezent, de o producție care depășește potențialul pe termen lung și de creșterea rapidă a salariilor. Prima linie de apărare împotriva inflației ridicate și a pierderilor de venituri reale ale oamenilor trebuie să fie independența și credibilitatea băncii centrale. A doua linie, înăsprirea monetară. Acestea fiind spuse, gradul de înăsprire poate fi mult mai mic dacă politica fiscală este ajustată după cum au recomandat cei de la FMI. Gestionarea strictă a lichidităților anunțată de banca centrală reprezintă un pas în direcția cea bună. În schimb, indicele de referință recent introdus pentru împrumuturile bancare va împiedica transmiterea politicii monetare. Acest indice a luat locul ROBOR pentru calculul dobânzilor la creditele noi în lei.
Sistemul bancar rămâne rezonabil
Pozițiile de capital și de lichiditate sunt solide, iar creditele neperformante s-au apropiat de nivelul mediu al UE. S-au înregistrat progrese importante pentru a îmbunătăți rezistența, în conformitate cu recomandările din Programul de evaluare financiară din 2018, inclusiv punerea în aplicare a unei limite a serviciului datorie-venituri și a cerințelor de lichiditate diferențiate în funcție de valută. Se ia în considerare un tampon de risc sistemic pentru a aborda vulnerabilitatea care decurge din expunerea mare a băncilor la statul român. Dezvoltarea financiară suplimentară poate fi sprijinită prin menținerea unui mediu economic și juridic stabil, evitând inițiativele legislative care distorsionează principiile pieței.
Susținerea investițiilor și a creșterii necesită reforme mai profunde
Progresele înregistrate în cadrul reformelor structurale rămân esențiale pentru atenuarea constrângerilor asupra creșterii economice și pentru susținerea competitivității. Creșterea rapidă a salariilor, inclusiv salariul minim, care depășește câștigurile de productivitate, dăunează competitivității. Mergând înainte, salariile minime ar trebui stabilite printr-un mecanism transparent și obiectiv care să reflecte îmbunătățirile în productivitate. Reforma determinată a întreprinderilor de stat, însoțită de un angajament pentru o guvernanță corporativă puternică, ar îmbunătăți performanțele financiare și serviciile lor pentru public.
Sunt necesare eforturi pentru îmbunătățirea investițiilor în infrastructura publică, inclusiv pentru o absorbție mai eficientă a fondurilor UE. În acest scop, ar trebui să se acorde o atenție deosebită consolidării instituțiilor de investiții publice. Parteneriatele public-privat implică adesea riscuri substanțiale. Prin urmare, astfel de proiecte ar trebui să facă obiectul unei analize atente a valorii lor pentru bani, a riscurilor fiscale și a opțiunilor de finanțare alternative (de exemplu, fonduri UE). Buna guvernare este fundamentul unei dezvoltări economice stabile.
În căutarea statului puternic
Instituțiile eficiente și solide sunt esențiale pentru o creștere incluzivă și susținută. Reducerea corupției contribuie la îmbunătățirea veniturilor guvernamentale, la creșterea eficienței cheltuielilor și la consolidarea competitivității. De asemenea, s-a constatat că o guvernare puternică ajută la reducerea emigrării, în special a persoanelor cu înaltă calificare. În timp ce inițiativele anticorupție ale României fuseseră recunoscute pe plan internațional, unele dintre amendamentele la legile justiției și codurile penale au fost criticate pentru potențial amenințarea independenței sistemului judiciar al României și slăbirea capacității de combatere a corupției. Cu toate acestea, FMI salută angajamentul ferm făcut de guvern de a susține independența judiciară și statul de drept.
Probleme cu OUG 114
O mai mare previzibilitate și o orientare pe termen mediu a politicilor ar genera dividende pozitive pentru investiții și creștere. Evaluarea adecvată a impactului, consultările prealabile cu părțile interesate și o implementare mai măsurată ar consolida predictibilitatea și eficacitatea politicilor. În acest sens, mai multe măsuri incluse în ordonanța de urgență 114/2018 (și amendamentele ulterioare) lasă loc pentru o ajustare ulterioară, având în vedere efectele lor negative potențiale asupra dezvoltării economice. Impozitele și stimulentele specifice sectorului – inclusiv asupra băncilor, construcțiilor și utilităților – ar putea crea distorsiuni care ar împiedica investițiile sau alocarea eficientă a resurselor.
O echipă de personal a FMI a vizitat Bucureștiul în perioada 27 mai – 7 iunie pentru a desfășura discuțiile de consultare din 2019, în conformitate cu articolul IV.
Ce spune Dăncilă
Premierul Viorica Dăncilă a primit joi delegația de experți a FMI, condusă de Jaewoo Lee, șeful misiunii Fondului pentru România și Bulgaria, aflată în vizita anuală de evaluare a situației macroeconomice, procedură de consultare periodică cu autoritățile naționale. Conform unui comunicat al Guvernului, șeful Executivului a subliniat că România a înregistrat în ultimii ani una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană, tendință care, potrivit prognozelor, va continua în următorii ani. Pentru2019, avansul economic este estimat la 5,5% din PIB, în condițiile unui an agricol normal şi ale redresării sectorului serviciilor şi investițiilor, iar în 2020, creșterea economică este estimată la 5,7%. „Chiar în această dimineață(joi, n.r.) Eurostat și Institutul Național de Statistică ne-au dat din nou vești bune legate de creșterea Produsului Intern Brut. România înregistrează a doua cea mai mare creștere economică din UE pe primul trimestru al acestui an. Este un avans sustenabil, la care au contribuit aproape toate ramurile economiei. Datele oficiale privind evoluția economică validează măsurile guvernamentale și ne confirmă că suntem pe drumul cel bun”, a afirmat prim-ministrul. În acest context, investițiile se vor consolida pe fondul unei îmbunătățiri în implementarea proiectelor finanțate din fonduri UE, în condițiile în care rata absorbției a crescut la 29%, foarte aproape de media europeană de 31%, a creșterii veniturilor populației, precum şi a amplificării şi diversificării surselor bugetare naționale de finanțare.
De asemenea, măsurile de stimulare fiscală acordate de Guvern sectorului construcțiilor au condus la o revigorare semnificativă a acestei activități în trimestrul I 2019, evoluție pozitivă care va contribui la creșterea economică, precum și la redinamizarea investițiilor.
Totodată, prim-ministrul a arătat că ocuparea forței de muncă are o dinamică pozitivă, concomitent cu majorarea consistentă a salariilor atât în mediul privat, cât și în sectorul public. De asemenea, România își menține nivelul de competitivitate, înregistrând o creștere robustă a exporturilor și continuă să obțină câștiguri semnificative în cota de piață la export, captând o parte tot mai mare din comerțul legat de lanțurile de producție ale UE.
Un alt aspect subliniat de premierul Dăncilă a fost faptul că România are una dintre cele mai mici datorii publice guvernamentale din Uniunea Europeană, fiind sub pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Datoria publică reprezintă 38,7% din PIB la finalul lunii martie 2019, potrivit legislației naționale, iar în conformitate cu metodologia UE, datoria administrației publice este de 34,9% din PIB, raportată la aceeași dată.
„Executivul va continua aplicarea Programului de Guvernare, în beneficiul românilor, în condițiile asigurării echilibrelor economice menite să vizeze o dezvoltare sustenabilă a României, prin măsuri care vor duce la creșterea investițiilor și o alocare eficientă a resurselor”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.
Guvernul are în vedere, în continuare, stimularea creșterii economice sustenabile, susținerea investițiilor, îmbunătățirea și simplificarea legislației fiscale, ca urmare a dialogului cu mediul de afaceri, modernizarea și îmbunătățirea activității administrației fiscale, în scopul creșterii colectării veniturilor.
