FMI îşi reia rolul de creditor, în contextul crizei economice globale

Rolul Fondului Monetar Internaţional (FMI) va fi un subiect important al Forumului Economic Internaţional de la Davos, din acest an, în cadrul căruia liderii politici din Pakistan şi Letonia îşi vor discuta experienţele, ca şi al doilea oficial din cadrul FMI, John Lipsky.

Este o schimbare în cadrul Fondului. S-a renunţat la multe dintre condiţiile de creditare considerate dificile de către ţările în curs de dezvoltare, precum privatizarea sistemului de asigurări sociale, deschiderea pieţelor pentru firmele financiare străine sau dizolvarea monopolurilor locale.

Schimbările au făcut ca apelul la ajutorul FMI să fie mai acceptabil, şi alte naţiuni, precum Turcia, se află în discuţii cu FMI. Aceste schimbări ar putea face posibil şi pentru unele ţări din vestul Europei, cu mari datorii, să beneficieze de ajutor din partea fondului.

"Schimbarea reflectă o îndepărtare de la premisa că FMI poate controla o ţară la nivel microeconomic", a declarat Anne-Marie Gulde, consilier FMI pentru Europa.

În acordarea împrumuturilor, FMI încearcă să înveţe din greşelile făcute în timpul crizei din Asia de acum un deceniu. Atunci, Fondul a fost criticat pentru unele condiţii impuse, precum acceptarea băncilor americane pe piaţa din Coreea de Sud şi dizolvarea unui monopol al cuişoarelor în Indonezia, pe care localnicii le-au văzut ca fiind apăsătoare şi motivate politic.

Mai mult, în contextul în care Statele Unite şi Europa de Vest coboară dobânzile cheie şi majorează cheltuielile guvernamentale pentru a combate recesiunea, oficialii FMI susţin că nu le-ar putea cere clienţilor că facă aconomii la nivelul pe care l-ar fi solicitat odinioară.

FMI este încă departe de a realiza un program de creditare rapidă pentru ţările în curs de dezvoltare şi formulează condiţiile referindu-se la politica monetară şi fiscală. Pentru unele ţări, condiţiile pot fi în continuare dificil de respectat. Letonia, de exemplu, trebuie să reducă salariile profesorilor, soldaţilor şi altor bugetari cu 15%, în timp ce Ucraina trebuie să reducă cheltuielile într-o perioadă de comprimare economică accentuată, ceea ce ar putea adânci recesiunea, cel puţin pentru un timp.

Unele ţări din Europa de Est ce beneficiază de ajutor din partea FMI consideră că este doar o problemă de timp înainte ca FMI să îşi reia încercările de a se implica în economie. "FMI se va folosi de adâncirea crizei economice mondiale pentru a cere din ce în ce mai mult de la ţări", a declarat guvernatorul unei bănci centrale din Europa de Est. FMI susţine că nu are astfel de intenţii.

Obiectivul FMI este de a susţine stabilizarea economică a ţărilor sărace, afectate de o recesiune ce a redus exporturile către ţările bogate, în timp ce finanţarea statelor în curs de dezvoltare s-a diminuat.

Căutând o alternativă de finanţare, state din Europa de Est precum Ucraina, Letonia, Serbia şi Belarus au apelat la FMI, şi economiştii consideră că România, Bulgaria şi Lituania nu sunt prea departe de această soluţie. (NewsIn)

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed