Am fost loviți ieri de vestea scăderii rezervelor valutare ale Băncii Naţionale a României până la nivelul minim din ultimii patru ani, de 30,68 miliarde euro. În luna mai, rezervele valutare s-au redus cu 1,76 miliarde euro, în principal din cauza rambursărilor unor tranşe din împrumutul de la Fond şi din cauza plăţii unor obligaţiuni în euro ajunse la scadenţă.
În total, de la începutul anului și până la finele lunii mai, România a achitat Fondului Monetar din împrumutul contractat în 2009 suma de 2,23 miliarde DST (Drepturi Speciale de Tragere, moneda FMI), sumă echivalentă cu 1,97 miliarde euro. O parte din acești bani au fost plătiți din bugetul de stat, fiind utilizați, în 2009, de Ministerul de Finanțe. Astfel, BNR a rambursat, din această sumă, partea sa de 1,6 miliarde euro, conform scadențarului rambursării împrumutului de la FMI.
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, declara, pe data de 6 mai, că România va achita aproape integral, până la finele acestui an, împrumutul pe care l-a contractat de la FMI în 2009. Potrivit acestuia, o mare parte din acest credit a fost plătit deja fără efecte și „lacrimi”, urmând ca, în 2015, să rămână de rambursat în jur de un miliard de dolari, „un mizilic”.
„Această țară a rambursat, fără ca vreunul dintre dumneavoastră se se fi simțit cum s-a simțit generația mea în anii ’80, aproape în întregime împrumutul de la FMI. Ieri (5 mai – n.r.) s-a făcut o plată mare de 700 de milioane de euro”, a spus șeful băncii centrale, amintind de scepticismul celor care susțineau, în 2009, că România nu va putea plăti împrumutul de la FMI.