În 2016, Ivanovic a fost condamnat pentru crime de război împotriva albanezilor de către jucătorii misiunii europene Eulex, însă verdictul a fost anulat în apel, în 2017, iar politicianul a candidat la primăria din Mitrovica în același an. Ivanovic făcuse parte din guvernul Serbiei, ca secretar de Stat pentru Serbia și Metohija (2008-2012). Acum, relațiile sale cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, și cu Partidul Progresist de la guvernare erau reci. Ivanovic a acuzat că Belgradul susține un singur partid al sârbilor din Kosovo, Lista Srpska, și că a sprijinit intrarea acestui partid la guvernare în Kosovo, într-un executiv condus de fostul lider UCK Ramush Haradinaj, condamnat la Haga pentru crime de război și crime împotriva umanității, însă apoi achitat.
Este de notat că Departamentul de Stat al SUA a avertizat cu câteva zile înainte că în Kosovo a crescut riscul ca „grupuri teroriste să continue să comploteze pentru atacuri teroriste în Balcani, inclusiv în Kosovo“ și că se așteaptă violențe cu substrat politic în zona majoritar sârbă din Kosovo. Imediat după asasinat, președintele sârb Vucic a convocat Consiliul Național de Securitate.
Semnale îngrijorătoare vin și din Bosnia și Herțegovina, unde a apărut o formațiune paramilitară despre care se speculează că ar fi antrenată la centrul militar rus din Nis, Serbia, iar membrii săi ar fi participat la luptele din Ucraina, de partea separatiștilor proruși, scrie Al Jazeera. Gruparea, numită „Onoarea Sârbă“, se află în Republica Srpska, entitatea sârba din Bosnia și Herțegovina, care, sub conducerea lui Milorad Dodik dorește desprinderea de statul bosniac. Cum mai mulți agenți ruși și naționaliști sârbi au complotat pentru asasinarea premierului Muntenegrului, cu puțin înainte de aderarea la NATO, în 2017, apariția acestei grupări stârnește temeri la Sarajevo. NATO a închis Rusiei orice cale de acces pe mare sau uscat în Balcani – România, Bulgaria, Albania, Grecia, Muntenegru și Croația sunt membre NATO, iar Bosnia, Kosovo și Macedonia doresc să se alăture alianței. Cât privește Macedonia, invitată în NATO încă din 2008, „accelerarea discuțiilor pe marginea denumirii statului dintre Skopje și Atena nu au de-a face cu apropierea popoarelor din Balcani, ci cu dorința unuia dintre ele de a deveni membru NATO“, a spus ministrul rus de Externe, într-o conferință de presa ce a avut loc marți.
