Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale de Transplant, Radu Deac, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că, din datele sale, un număr de 55 de corduri – 20 în 2012 şi 35 în acest an – au fost irosite, după desfiinţarea Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant de la Târgu Mureş, în 2011, şi transformarea lui în clinică în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din municipiu.

Deac, care a condus timp de decenii IBCvT Târgu Mureş, a precizat că acesta era singurul centru din ţară unde se făcea transplant de cord şi că decizia din 2011 a pus medicii în imposibilitatea de a mai face această operaţie.

„E vorba de 20 de corduri pentru transplant în 2012 şi 35 în acest an, din datele mele, de la Agenţia Naţională de Transplant, dar şi din alte părţi. Acesta a fost numărul de donatori din ţară de la care s-au recoltat organe şi, chiar dacă au fost solicitări de a se recolta şi utiliza şi inimi pentru transplant, nu a fost posibil. Desfiinţarea IBCvT a creat dezorganizare, lipsuri materiale, lipsuri de personal şi toate au împiedicat activitatea de transplant cardiac. Practic, nu avea niciun rost să se recolteze, chiar dacă familiile unor donatori au oferit posibilitatea de a se utiliza şi inimile”, a spus Deac.

El a menţionat că din 1999, când a început activitatea de transplant de cord la Târgu Mureş – IBCvT fiind singurul centru din ţară unde se făcea această operaţie – s-au realizat 50 de astfel de operaţii în total, numărul variind în fiecare an, în funcţie de numărul de donatori.

„Numărul de donatori a crescut brusc în ultimii doi ani – 20 în 2012 şi 35 până în luna mai a acestui an. Am discutat cu ministrul Eugen Nicolăescu recent situaţia fostului IBCvT şi se speră ca, dacă vor fi îndeplinite condiţiile necesare, să se reia activitatea de transplant în această toamnă. Acest lucru e posibil numai dacă se reînfiinţează IBCvT cu personalitate juridică”, a spus Deac.

El a explicat că doar astfel institutul va putea să îşi gestioneze singur achiziţiile, politica de personal, instruirea acestuia şi facilităţile de terapie intensivă – în condiţiile în care două astfel de unităţi, destinate pentru transplantul cardiac, au fost închise – şi să nu fie tratat ca o secţie oarecare din SCJU Târgu Mureş.

Pe de altă parte, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de Adulţi şi Copii din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş, Horaţiu Suciu, a declarat că în prezent „lipseşte cadrul organizatoric pentru transplant”, care constituie o activitate de excelenţă.

„Când e criză, la articolele de lux renunţi în primul rând. Principala cauză pentru care nu se mai face transplant cardiac este dezorganizarea unei unităţi care funcţiona bine – IBCvT. Lipsesc medicamente esenţiale, lipseşte aparatura şi nu ne putem asuma riscuri”, a spus Suciu.

El a arătat că secretarul de stat Raed Arafat a promis investiţii în aparatură când era ministru al Sănătăţii, dar acestea încă nu s-au materializat.

Horaţiu Suciu a spus că nu are date câte inimi au fost irosite, în condiţiile în care există situaţii în care nu se pot recolta corduri pentru transplant, chiar dacă aparţinătorii vor, precum unele traumatisme cauzate de accidente rutiere.

El a menţionat că, din informaţiile sale, au existat 70-80 de prelevări de organe în România în ultimii doi ani şi că probabil în jumătate dintre cazuri se putea preleva şi cordul.

„În momentul de faţă, nu se mai face transplant cardiac. În 2011 am făcut câteva, în 2012 doar unul”, a arătat Suciu.