Noua lovitură pentru aprovizionarea cu gaze vine într-un moment de mare tensiune, când Rusia şi Occidentul schimbă lovituri economice ca răspuns la acţiunile militare ale Moscovei în Ucraina.

Uniunea Europeană a acuzat Rusia că recurge la şantaj energetic, în timp ce Kremlinul spune că întreruperea livrărilor de gaze a fost cauzată de probleme de întreţinere şi de efectul sancţiunilor occidentale.

Gazprom a declarat că debitul gazelor va scădea de miercuri la 33 de milioane de metri cubi pe zi – doar jumătate din oferta actuală, deja redusă.

Politicienii din Europa au avertizat în mod repetat că Rusia ar putea întrerupe fluxurile de gaze în această iarnă, un pas care ar împinge Germania în recesiune şi ar duce la creşterea preţurilor pentru consumatorii care se confruntă deja cu preţuri mai mari la alimente şi energie.

Preşedintele Vladimir Putin a avertizat Occidentul în această lună că sancţiunile continue riscă să declanşeze creşteri catastrofale ale preţurilor energiei pentru consumatorii din întreaga lume.

Rusia este al doilea mare exportator mondial de petrol după Arabia Saudită şi cel mai mare exportator mondial de gaze naturale.

Europa importa înainte de războiul din Ucraina aproximativ 40% din necesarul său de gaze şi 30% din necesarul de petrol din Rusia.

Gazprom a reluat fluxurile de gaze prin Nord Stream 1 săptămâna trecută, după o pauză de întreţinere de 10 zile, dar numai la 40% din capacitatea conductei – Rusia afirmând că a fost forţată să scadă volumele din cauza revenirii întârziate a unei turbine aflată pentru întreţinere în Canada.

Politicienii europeni au contestat această explicaţie, Germania declarând că turbina în cauză nu trebuia să fie folosită până în septembrie.