„Alternativele de care dispun băncile după liberalizarea contului de capital oferă politici prudenţiale, o putere limitată în raport cu politicile fiscale şi de salarii. Măsurile prudenţiale şi-au pierdut din eficacitate, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană”, a spus Georgescu.

El a arătat că în ciuda deciziilor prudenţiale şi de politică monetară, adoptate înainte de criză de către banca centrală, băncile au găsit modalităţi de a evita restricţiile, prin schimbări de produse cu extinderea maturităţilor şi oferte promoţionale pentru ca clienţii să se poată încadra în gradele de îndatorare.

„Unii agenţi economici, din păcate, pe perioade scurte, au crescut veniturile salariaţilor, pentru a falsifica realitatea şi a permite acestora să se încadreze la accesarea unui credit”, a spus Georgescu.

Oficialul BNR a adăugat că pentru a eluda măsurile restrictive ale BNR, băncile au găsit soluţii prin externalizarea portofoliilor, funcţionarea ca agent pentru banca-mamă şi majorarea liniilor de împrumut şi capitalizări.

Georgescu a punctat că, pe perioade scurte, după deciziile prudenţiale şi monetare de restricţionare a creditării în valută au existat perioade de câteva luni în care ritmurile se temperau, dar ulterior băncile găseau soluţii de evitare.

El a mai arătat că, printre factorii care au dus la creşterea agresivă a creditării până în 2008, s-a numărat şi remiterile lucrătorilor români din străinătate, prin sporirea averii nete a populaţiei. În perioada 2005-2008, transferurile de la lucrătorii români din străinătate s-au majorat de patru ori faţă de perioada 2001-2004, respectiv de la 5 miliarde euro la 21 miliarde euro.

Oficialul BNR a mai spus că după declanşarea crizei, BNR a acţionat, de asemenea, anticiclic, prin relaxarea condiţiilor de creditare.