Berlinul va păstra sâmbătă la prânz un minut de reculegere în memoria celor care au murit încercând, în atâţia ani, să treacă zidul pentru a ajunge în Occident. Toată circulaţia în oraş se va opri preţ de un minut, relatează BBC.

Cancelarul Angela Merkel, ea însăşi crescută în partea comunistă a Germaniei, va aduce un omagiu victimelor într-un loc simbolic – Bernauer Strasse, o stradă împărţită în jumătate de zid. Ea va asista aici la inaugurarea unui monument şi a unui muzeu.

De asemenea, preşedintele Christian Wulff va ţine un discurs. El a declarat publicaţiei Die Welt că această aniversare este un prilej de reflecţie.

Comemorările au început încă din cursul nopţii, când timp de şapte ore au fost citite numele celor care au murit încercând să scape din estul comunist. Numărul celor care au murit încercând să treacă zidul este disputat – oficial, sunt cel puţin 136 de persoane, dar asociaţiile victimelor spun că adevăratul număr este de peste 700. Prima victimă ar fi fost Guenter Liftin, la 24 august 1961, iar ultima Chris Gueffroy, la 6 februarie 1989.

În dimineaţa zilei de 13 august 1961, soldaţii Germaniei de Est au apărut la Poarta Brandenburg din Berlin şi au desfăşurat sârmă ghimpată de-a lungul liniei de demarcaţie a fronierei. În cele din urmă, sârma a devenit un zid de 160 de kilometri, în jurul părţii de vest a oraşului, iar apoi s-a transformat într-o fâşie a morţii, cei 300 de grăniceri est-germani însărcinaţi cu paza deschizând focul asupra celor care treceau zidul dincolo. Trenurile din şi înspre Vest treceau pe sub Zidul Berlinului fără să oprească, gările au fost închise.
Zidul a fost dărâmat în 1989, dar pentru unii continuă să fie simbolul diviziunii economice dintre vestul bogat şi estul mai sărac al Germaniei.

Astăzi, abia dacă se mai păstrează câteva relicve din Zid, chiar dacă autorităţile au marcat cu piatră de pavaj 8 kilometri din traseul pe unde trecea cândva zidul. Turiştii se străduiesc adesea să găsească porţiuni din zidul original.