Darius Vâlcov, consilierul demisionar al premierului Viorica Dăncilă, este artizanul celor mai controversate măsuri luate de guvernarea PSD-ALDE în cei doi ani și jumătate. Vâlcov a fost și persoana cea mai de încredere a lui Liviu Dragnea iar cuvântul său a contat atunci când a evaluat guvernele Grindeanu și Tudose. Ca și partenerul său, plecat între timp la Rahova, Vâlcov a fost unul dintre politicienii care au transmis în spațiul fake-news-uri și a deviat când a fost nevoie discuțiile atunci când în spațiul public circulau informații defavorabile puterii. Darius Vâlcov l-a dominat pe Eugen Orlando Teodorovici iar măsurile fiscale introduse i se datorează: a inventat Fondul Suveran de Investiții și dezvoltare, a reintrodus supraacciza la carburanți, mutat contribuțiile sociale de la angajator la angajat, a pus presiune pe pilonul II de pensii, pe care a vrut să-o desființeze, a introdus OUG 114, zisă și a lăcomiei, care introduce taxe noi în economie, a pus mâna pe Comisia Națională de Prognoză, instituția care decide marile investiții în infrastructură, l-a atacat pe Mugur Isărescu etc. Multe dintre aceste măsuri au vizat transferul de bani din zona privată în cea de stat astfel încât PSD să își betoneze masa electorală: pensionari, bugetari și asistați. Costurile acestei aventuri au fost enorme: veniturile la buget nu au mișcat foarte mult, cheltuielile au crescut vertiginos, leul s-a prăbușit, ROBOR-ul a început să crească, inflația a plecat de la minus și a ajuns la peste 5%, deficitele gemene au atins niveluri record iar datoria publică crește permanent.

Încă de dinaintea campaniei electorale pentru parlamentare din 2016, PSD a ieșit în față cu un program de guvernare ambițios numai că timpul a dovedit că ”biblia” prezentată de Liviu Dragnea și ai săi a fost un fiasco. La șase luni de guvernare, de exemplu, intențiile îndrăznețe din respectivul au început să se amâne sau au fost suspendate. S-a promis TVA zero pentru vânzarea de locuințe, pentru materii prime în agricultură și pentru publicitate. Așa ceva nu se putea aplica pentru că ar fi fost nevoie de o derogare la nivel european pentru orice TVA mai mic de 5%. Dragnea și Vâlcov i-au păcălit însă pe alegători… Totodată, s-a promis începerea construcției primelor 500 de locuințe, din totalul de 1.500, pentru tineri și programul de cadastrare a tuturor terenurilor agricole. Nu s-a mișcat niciun deget. Înainte de alegeri, Dragnea a fluturat o idee revoluționară și anume înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare, mastodontul care urma să aducă miliarde de euro  în economie și în societate în următorii trei ani și jumătate. Nu s-a ținut cont că România nu are resursele țărilor din Golf sau ale Norvegiei. La începutul guvernării PSD, companiile cu acționariat de stat au fost obligate să verse 90% din profit la buget, față de 50% cât era la vremea aceea. În felul acesta, a fost afectată capacitatea investițională a acelor companii. În plus, OUG 114, pusă în aplicare din acest an, s-au impus taxe noi pe companiile din energie, telecom și s-a plafonat prețul la gazele din producția internă. Când a fost întrebat cum vor mai putea să investească firmele de stat, în condițiile în care nu mai rămân cu profit și sunt taxate suplimentar, Vâlcov nu a știut să răspundă, pasând responsabilitatea pe directorii de societăți.

Darius Vâlcov a pus presiune pe administratorii de pensii private astfel încât aceștia să renunțe la banii acumulați din 2008 și până în prezent, adică aproape 10 miliarde de euro. Vâlcov avea nevoie de acești bani pentru a plăti pensiile actuale. Numai că odată cheltuite cele 10 miliarde, alți bani nu ar mai fi venit.

Vâlcov și subordonatul Teodorovici au introdus supraacciza la carburanți invocând faptul că prețul țițeiului pe piața mondială este foarte mic și că statul nu încasează destui bani. Evident, veniturile nu puteau acoperi promisiunile electorale. De asemenea, la 1 ianuarie 2019, trebuiau indexate pensiile iar de la 1 aprilie trebuia crescut punctul de pensie. Totul s-a amânat pentru 1 septembrie, privând astfel peste 5 milioane de pensionari de bani suplimentari. Această amânare a fost interpretată propagandistic în sensul că guvernul mărește pensiile de la 1 septembrie, dându-se impresia că acestea urmau să fie sporite doar de la 1 ianuarie 2020. Vâlcov este artizanul introducerii TVA defalcat pentru companiile care au afaceri cu statul și/sau sunt în insolvență. Măsura nu a avut niciun efect asupra bugetului statului. În schimb, a îngreunat activitatea respectivelor firme.

Execuția bugetară a prezentat lună de lună situații îngrijorătoare. Veniturile nu creșteau în schimb cheltuielile săreau chiar peste 20% pe an. Cheltuielile cu salariile pentru bugetari au fost mai mari cu 25%. Investițiile au atins niveluri minime. Ritmul de construcție al autostrăzilor este destul de lent iar spitalele regionale, cu care PSD a defilat în campanie, nu au început să fie construite. Statul acumulează tot mai multă datorie pentru că nu are bani să plătească pensiile, salariile, subvențiile și ajutoarele și din această cauză costurile cresc tot mai mult.

Darius Vâlcov a preluat retorica patriotardă a lui Liviu Dragnea și a început să atace conducerea BNR, făcând-o pe aceasta vinovată de creșterea inflației și a ROBOR-ului, nicidecum de politicile impinse de guvernul PSD-ALDE. Vâlcov a spus că e nevoie de patrioți la conducerea Băncii Centrale, nu de profesioniști.

Darius Vâlcov a fost un livrator permanent de fake-news-uri. Prezent adesea în emisiunile Antena 3, fostul consilier al Vioricăi Dăncilă a manipulat opinia publică cu tot felul de cifre care dădeau impresia că personajul care le scoate pe gură este și competent. De exemplu, Vâlcov a declarat la un moment dată că Executivul a redus inflația de la 4,8% în 2016 la 3,4%. Afirmația a fost pentru că datele Institutului Național de Statistică indicau faptul că preţurile de consum, măsurate prin indicele preţurilor de consum, au fost mai mici cu 0,5% în luna decembrie 2016 comparativ cu luna decembrie 2015. Mai exact, România a avut în 2016 o inflație negativă. În schimb, în iunie 2018, conform informațiilor aceluiași INS, inflația a ajuns la 5,4%.

O jucărie preferată a lui Vâlcov a fost Comisia Națională de Prognoză, instituție care a fost trecută de la Ministerul Finanțelor la Secretariarul General al Guvernului, acolo unde șef de facto a fost Vâlcov. Această instituție, condusă de Ion Ghizdeanu, a fost împuternicită în ultimele luni cu mai multe sarcini: garantează credite fără dobândă, propune și implementează proiecte strategice și, mai nou, aprobă exproprieri. De asemenea, CNP a fost investită să facă expropieri pentru realizarea proiectelor de investiții prin metoda parteneriatului public-privat (PPP). Conform acestei prevederi, dacă proprietarul unui teren pe care statul vrea să îl schimbe cu o altă parcelă nu răspunde în 15 zile solicitării, acordul este prezumat. Proiectul spune că lucrările din proiectele de investiţii strategice, precum şi din cele realizate în parteneriat public-privat sunt declarate de utilitate publică, iar partenerii publici desemnaţi să reprezinte statul român în societatea de proiect înfiinţată în scopul implementării contractului PPP are dreptul să facă exproprieri. În acest fel, CNP, controlată de Darius Vâlcov, primea puteri sporite în ceea ce privește gestionarea viitoareor proiecte realizate în regim de PPP. Guvernul Dăncilă preferă aceste proiecte PPP în dauna celor care sunt făcute cu ajutorul fondurilor europene pe motiv că sunt mai puțin birocratice și mai puțin de controlat.

Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit deciziei instanţei, Vâlcov a primit 4 ani pentru trafic de influenţă, 6 ani pentru spălare de bani, 2 ani pentru efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia. Aceste pedepse s-au contopit, aplicându-se pedeapsa cea mai mare, la care se adaugă un spor, rezultând astfel o condamnare finală de 8 ani.