Orice primar din Grecia poate să confirme: gunoiul reprezintă cea mai mare problemă. Gropile de deşeuri sunt de fapt nişte munţi striviţi sub greutatea camioanelor proaspăt descărcate. Pe măsură ce un loc de depozitare se închide, se deschide altul nou.

Administraţiile locale ştiu că nu aceasta este soluţia, însă nu au încotro. Cea mai gravă situaţie se înregistrează la Tripoli, afirmă primarul Jannis Smirniotis. „Activitatea de salubrizare ne costă enorm. În loc să facem bani din deşeuri, folosim în continuare metoda clasică”, scriu cei de la Deutsche Welle.

Nu repetaţi greşelile Germaniei

De luni de zile, Hans-Joachim Fuchtel încearcă să-i convingă pe greci că reziduurile pot deveni câştiguri. Ca secretar de stat în Ministerul federal al Muncii, Fuchtel a primit misiunea de a stabili parteneriate în Grecia, pentru schimb de experienţă.

Iată principalul său argument în problema deşeurilor: „În urmă cu 30 de ani, Germania căuta soluţii în vederea organizării eficiente a serviciului de salubritate. Până am aflat ce trebuie făcut am cheltuit o grămadă de bani”. Fuchtel crede că grecii ar putea profita de experienţa partenerilor din Republica Federală.

Consilierea şi intermedierea sunt gratuite. Administraţiile locale din Grecia ar trebui să suporte numai cheltuielile de drum şi cazare ale specialiştilor germani. Regula ar fi valabilă şi invers, în cazul funcţionarilor sau al inginerilor eleni care vin în schimb de experienţă în Germania.

Mijloace financiare – da

Prin sortarea directă a deşeurilor menajere în pubele separate (ambalaje, sticlă, hârtie, metal, etc.), procesul de reciclare ar fi mult uşurat, ba chiar ar putea genera profituri. Totodată, Germania şi-a îndemnat cetăţenii să producă mai puţin gunoi prin adaptarea taxelor la mărimea containerului: preţul este direct proporţional cu volumul pubelei. În plus, sortarea este obligatorie.

Acelaşi model ar putea fi interesant şi pentru Grecia. În ciuda crizei şi a politicii de austeritate, administraţiile locale şi-ar permite să finanţeze sisteme noi – este convins Kostas Simitzis.

Cu toate acestea, un asemenea proiect s-ar putea lovi de încăpăţânarea cetăţenilor – crede Simitzis. Problemele grecilor se leagă de nivelul emisiei de gaze nocive eliminate la arderea resturilor ce nu intră în instalaţiile de reciclare. Încercările de până acum în vederea introducerii unor sisteme noi au eşuat. „Mai ales în această privinţă avem nevoie de sfatul germanilor: cum au reuşit să convingă atât de mulţi cetăţeni să accepte toate acestea?”, mai spune Simitzis.