Locuitorii cartierului Greenfield, o bună parte dintre cei peste 6.500 de cetățeni ai Sectorului 1 care în fapt sunt izolați la marginea orașului,se organizează și vor protesta în fața Primăriei Sectorului 1 împotriva blocării accesului lor pe drumul Vadul Moldovei. Organizatorii protestului ce va avea loc joi 19 ianuarie, la ora 11.00 în fața sediului Primăriei Sectorului 1 din strada Banu Manta nr. 9, sunt nu mai puțin de șase asociații de proprietari din cadrul celui mai mare cartier nou construit în București.
Aglomerația le dă viețile peste cap
Protestatarii au întocmit o petiție care va fi transmisă primarului Clotilde Armand, petiție semnată de un număr important de locuitori ai Greenfield, prin care aceștia își cer drepturile normale de cetățeni ai Bucureștiului și respectarea unei serii de hotărâri ale autorităților locale.
Astfel, ”Având în vedere acțiunile recente de interzicere a traficului auto pe drumul Vadul Moldovei (București), precum și tergiversarea procedurilor necesare pentru transferul acestui drum din domeniul public al statului aflat în administrarea Romsilva, în domeniul public al autorității locale, locuitorii cartierului Greenfield vă transmit următoarea Petiție prin intermediul căreia vă facem cunoscute următoarele aspecte: Comunitatea Greenfield numără în acest moment peste 6.000 de rezidenți, o parte semnificativă a acestei comunități având totodată calitatea de contribuabil la bugetul Sectorului 1. În contextul interzicerii traficului auto pe drumul Vadul Moldovei, in momentul de față locuitorii cartierului Greenfield beneficiază de o singură cale de ieșire/intrare în cartier. Dificultățile survenite ca urmare a acestei situații sunt multiple” se arată în petiție.
Mai departe, protestatarii aduc următoarele argumente: în acest moment nu există suficiente căi de evacuare în caz de urgență sau de acces penru echipajele de poliție, ambulanță sau pompieri, ceea ce reprezintă un risc major pentru siguranța rezidenților iar orice posibilă dramă cauzată de această situație este responsabilitatea morală și legală a factorilor decidenți. Mai departe, petiția arată că acum, pe singura ieșire către oraș din Aleea Teișani către DN1, este practic un ambuteiaj continuu timpii de așteptare fiind între 30 și 70 de minute. În situația în care în cartier nu există grădiniță și școală de stat, copii din cartier sunt nevoiți să petreacă zilnic între 2 și 4 ore pe drumul înspre și dinspre școli și grădinițe.
Soluții există, voință nu prea
Așa cum presa a scris încă de săptămâna trecută, imediat după instalarea de bariere pe Vadul Moldovei, în acest moment demersurile legale pentru preluarea drumului de către autoritățile local sunt realizate, acestea fiind exprimate printr-o serie de hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București (CGMB) și avize ale Romsilva. Potrivit petiției care circulă pe grupurile de Facebook ale rezidenților din Greenfield, protestatarii cer primarului Clotilde Armand ca, în baza mandatului CGMB, să dispună plata taxelor indicate către Garda Forestieră București (chichița administrativă prin care autoritățile au blocat până acum deschiderea drumului) și, ulterior, solicitarea preluării drumului de la Primăria Generală către administrația Sectorului 1 așa cum este legal. Rezidenții consideră că, având în vedere importanța majoră a acestui drum de acces pentru toți locuitorii din zonă, lucrurile pot fi făcute în așa fel încât să nu fie afectată armonia cu pădurea limitrofă. Pe segmentul blocat, circa 200 metri de drum reprezentând puțin peste 3.000 mp, traficul ar putea fi permis doar riveranilor, cu limtări de viteză și de gabarit. În final, în petiție se mai solicită autorității locale să se asigură că vor fi realizate noile căi de acces prevăzute prin PUZ și să sprijine toate demersurile pentru realizarea acestora având în vedre influența acestora asupra dezvoltării sustenabile a întregii zone.
Iubire cu forța nu se poate
Trebuie spus că nu toți locuitorii din zonă sunt optimiști cu privire la disponibilitatea Primăriei Sectorului 1 de a le respecta drepturile de cetățeni și a obține deblocarea drumului de acces. Pe grupurile de social media se discută o nouă abordare mai drastică, mai exact demararea demersurile pentru ca întreaga zonă să treacă din administrarea edililor bucureșteni la una din administrațiile locale vecine, cum ar fi Consiliul Local al orașului Otopeni. Ar fi o premieră interesantă, fiind pentru prima oară când un grup masiv de cetățeni ai Bucureștiului vor de bunăvoie să fie ”mutați” în afara orașului cu acte în regulă.
