Protestele declanșate ieri de profesori riscă să pericliteze buna desfășurare a examenelor de anul acesta. Oficial, negocierile continuă. În caz de nevoie, autoritățile dispun de pârghii necesare pentru a evita înghețarea anului școlar.

În prima zi de grevă generală în Educație, ministerul a organizat o videoconferință cu inspectorii școlari, cerându-le acestora să nu facă presiuni asupra greviștilor, iar părinții să fie informați că programul școlar nu se va derula ca în mod obișnuit. Totodată, s-a decis ca profesorii care nu participă la protest să-i supravegheze și pe elevii din clasele unde nu predau.

Ministerul Educației nu a avansat până la această oră nicio statistică referitoare la numărul profesorilor care nu iau parte la protest și nici nu a anunțat vreun plan de organizare a examenelor naționale care să-i excludă pe greviști. Oficial, negocierile continuă. De o parte și de alta, protagoniștii conflictului speră – cel puțin la nivel declarativ – ca o astfel de situație-limită să fie evitată.

Va ține maximum o săptămână 

Potrivit expertului în educație Ștefan Vlaston, greva nu va ține mai mult de câteva zile. În primul rând, spune Vlaston, nu este cinstit față de elevii din clasele terminale, pentru că aceștia sunt lipsiți de orele de recapitulare a materiei chiar în buza examenelor naționale: „Îi lasă pe elevi singuri să recapituleze”. În opinia expertului, Ministerul Educației ar avea suficienți profesori să organizeze examenele naționale chiar dacă greva va continua și în perioada respectivă. „În comisii intră până în 10 profesori și găsesc ei acest număr într-o școală. Iar la supraveghere pot să aducă eventual alți profesori de la alte școli. Părerea mea este că nu vor întinde greva și în perioada examenelor, pentru că le vor sări părinții în cap. Greva se va opri în maximum o săptămână. Cum să nu meargă copilul mai departe la liceu sau la facultate după ce a muncit atâta? Nu vă dați seama că elevii și părinții sunt într-o situație cruntă?”, a punctat Ștefan Vlaston.

Un aspect care nu este de neglijat este și acela că pe perioada grevei profesorii nu-și vor primi drepturile salariale.

Pandemia, model de situație excepțională

Legea educației în vigoare nu prevede condiții excepționale de desfășurare a examenelor, cel mai relevant caz fiind cel din timpul pandemiei când, pe legislația deja existentă, s-a recurs la ordonanțe de urgență și alte acte normative pentru ca examenele naționale să aibă totuși loc.

Potrivit surselor „Adevărul“, o altă variantă ar fi ca în baza prevederilor legii dialogului social nr. 367 din decembrie 2022, greva să fie atacată în instanță și declarată ilegală de instanța judecătorească.

Astfel, actul normativ mai sus citat prevede că în situația în care angajatorul apreciază că greva se derulează fără respectarea legii se poate adresa tribunalului cu o cerere de încetare a grevei. În aceste condiții, tribunalul fixează un termen de soluționare a cererii care nu poate fi mai mare de două zile lucrătoare. Hotărârea se pronunță de urgență fie prin respingerea cererii, fie prin admiterea ei.

Ultima grevă de anvergură din învățământul preuniversitar tot înaintea terminării anului școlar a avut loc în mai 2010, în timpul mandatului ministrului Daniel Funeriu și – coincidență sau nu – înaintea adoptării legii Educației, acum în vigoare. Protestul din 2010 a fost determinat de reducerea veniturilor și a disponibilizării a circa 17.000 de angajați din învățământ. Funeriu a invitat atunci sindicatele la discuții și le-a cerut protestatarilor să nu perturbe anul școlar.

Elevii de clasa a VI-a ar putea să nu mai susțină, săptămâna aceasta, Evaluarea Națională, a anunțat sindicalistul Marius Nistor

Solidaritate europeană

Uniunea Sindicatelor Europene din Educație – ETUCE – a trimis o scrisoare deschisă către premierul Nicolae Ciucă și ministra Educației, Ligia Deca, dar și către liderii de sindicat din învățământ în care se solidarizează cu protestul profesorilor din România intrați în grevă generală.

Organizația are 11 milioane de membri și militează pentru condiții mai bune de muncă și salarii mai atractive în sistemele de educație. Uniunea subliniază că resursele financiare sunt esențiale pentru ca sistemele de educație să fie performante.

Potrivit datelor Eurostat, bugetul de 3,8% din PIB alocat de România pentru Educație este sub media de 4,8% din PIB a UE și total insuficient, fiind al doilea cel mai mic din Europa.