„O a doua temă care a fost abordată şi care a fost finalizată cu aprobarea unui act normativ se referă la Strategia Forestieră Naţională, Strategia pentru Păduri 2030 aşa cum am denumit-o oficial. Această strategie vine în urma unei consultări largi pornită în anul 2021, după consultare largă a societăţii civile, a specialiştilor în domeniu, consultare condusă de universităţile de silvicultură de marcă din România de la Braşov şi Suceava. Împreună cu aceste echipe am pregătit o platformă pe care se bazează practic această strategie naţională. Anul acesta, în urma finalizării PNRR şi a unei licitaţii cu cele două universităţi şi experţi din străinătate, am putut trece la elaborarea Strategiei Naţionale pentru Păduri 2030. E un pas extrem de important, un pas istoric, pentru că aduce numeroase schimbări de viziune în gestionarea pădurilor. În primul rând, trebuie să ne întărim capacitatea de protecţie a pădurii. În această perioadă critică în ceea ce priveşte schimbările climatice, trebuie să avem mai multă pădure şi pădure mai rezilientă la schimbările climatice. Este unui dintre scopurile pe care şi le propune Strategia pentru Păduri. Pe de altă parte, trebuie să asigurăm resursa de lemn pentru populaţie şi economie. Lemnul este o resursă regenerabilă, o resursă care exploatată durabil poate să aducă o contribuţie semnificativă inclusiv la creşterea economică naţională, inclusiv la echilibrarea balanţei comerciale, pentru că industria mobilei de exemplu este una dintre industriile care asigură un export semnificativ în comparaţie cu cantităţile de mobilă importate”, a explicat Tanczos Barna, la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.

Ministurul UDMR a adăugat că „trebuie să punem accent pe susţinerea şi stimularea administrării corecte a pădurilor şi să găsim soluţii de reducere a birocraţiei”.

„Penalităţile şi amenzile sunt o soluţie, dar putem să progresăm şi prin stimularea proprietarului şi conducerea proprietarului către o administrare corectă şi durabilă a pădurilor. Aici, cu siguranţă, trasabilitatea lemnului este la fel de importantă ca şi acum, iar în viitorul apropiat trebuie să aducem îmbunătăţiri la SUMAL 2, acolo unde este nevoie. Dreptul de proprietate trebuie respectat şi proprietarul trebuie să fie stimulat, trebuie să fie co-interesat să facă o gestionare corectă a pădurilor şi în acelaşi timp trebuie să corelăm prevederile Strategiei Forestiere Europene cu cele din România. Trebuie să asigurăm în continuare transparenţă maximă şi să punem la dispoziţia cetăţenilor toate informaţiile în Inspectorul Pădurii de exemplu, pentru că sutele de mii de accesări şi sutele de mii de verificări de transporturi pe drumurile publice ajută autorităţile statului să efectueze controalele de rigoare şi să prindă acele societăţi şi persoane care nu respectă legea”, a completat Barna.