Executivul , „având în vedere necesitatea revizuirii măsurii de stabilire a regimului fiscal aferent unor cheltuieli înregistrate de contribuabilii plătitori de impozit pe profit care derulează tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I sau anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale.Ţinând cont de necesitatea corelării prevederilor existente privind veniturile din salarii şi asimilate salariilor, neimpozabile, cu reglementările similare privind veniturile care nu intra în baza de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii, referitor la contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget şi pentru aplicarea unui tratament fiscal unitar. Luând în considerare necesitatea corelării termenului de depunere a declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale cu termenul de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi agricole pentru care venitul anual se stabileşte pe baza normelor de venit” Luând în considerare necesitatea efectuării unor corelări în vederea asigurării aplicării unitare a reglementărilor fiscale cu privire la impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii”.
De asemenea, proiectului de OUG menţionează faptul că de 1 ianuarie 2021 ar fi trebuit să se aplice noul plafon pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de 4.500.000 lei şi să fie posibilă exercitarea opţiunii pentru aplicarea acestui sistem oricând în timpul anului, şi întrucât prin Legea 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu au fost modificate toate prevederile Codului fiscal necesare în vederea implementării acestor măsuri.
Proiectul de OUG propune completarea acestor prevederi cu precizări privind tranzacţiile care intră în sfera de aplicare, respectiv faptul că măsura este aplicată „pentru tranzacţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi numai în situaţia în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii care nu au un scop economic”.
„În acest context, potrivit punctului 4 al titlului I din HG 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin tranzacţie fără scop economic se înţelege orice tranzacţie/activitate care nu este destinată să producă avantaje economice, beneficii, profituri şi care determină, în mod artificial ori conjunctural, o situaţie fiscală mai favorabilă”, conform notei de fundamentare.
Proiectul de act normativ mai vizează „completarea prevederilor legii contabilităţii sub aspectul ariei de aplicabilitate a acesteia, prin menţionarea expresă a persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, precum şi a persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România. Reformularea prevederilor cu privire la entităţile pentru care reglementările contabile sunt emise de către BNR, în condiţiile în care există unele categorii de entităţi care nu sunt prevăzute expres de legea contabilităţii”.
Executivul are pe ordinea de zi pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta ocolitoare Giurgiu”, judeţul Giurgiu.
„Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, arată proiectul de hotărâre.
Un alt proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri modifică Hotărârea Guvernului nr.1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.1093/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.
Executivul are spre adoptare şi proiectul de hotărâre pentru aprobarea unor modificări în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, şi trecerea unor părţi de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii şi amenajări la terenuri, situate în judeţele Buzău, Timiş, Gorj, Olt, Argeş, Vaslui, Braşov, Brăila, Sibiu şi municipiul Bucureşti din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora.
Alt proiect de hotărâre vizează transmiterea unor părţi din imobilele 1027 şi 3072 din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, judeţul Cluj, şi modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
Printr-un alt proiect de act normativ, Executivul va aproba unele modificări în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, şi trecerea unor părţi de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii, situate în judeţele Bihor, Alba, Vrancea, Braşov, Dâmboviţa, Argeş, Sibiu, Dolj, Prahova, Galaţi, Timiş şi municipiul Bucureşti din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora.
Guvernul are pe ordinea de zi şi patru memorandumuri, printre care unul cu tema – stadiul măsurilor necesare îndeplinirii condiţiilor favorizante 2021-2027, iar un altul cu tema – solicitarea Ministerului Apărării Naţionale către Parlamentul României privind obţinerea aprobării prealabile pentru iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente a 10 programe de înzestrare.
Alt memorandum vorbeşte despre o notificare în vederea înlocuirii unui membru titular şi desemnarea a doi membri supleanţi din partea Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) în cadrul delegaţiei României la Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene pentru perioada rămasă din mandatul 2020-2025.
Executivul va discuta şi despre Carta Albă a Apărării.