Guvernul are miercuri spre adoptare un proiect de OUG prin care le sunt decontate cheltuielile de transport elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu

De asemenea, „elevilor care locuiesc la internat sau în gazdă li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi”, mai indică proiectul de OUG. 

Aceşti elevi pot solicita acordarea sumei în avans, cu decontare în luna următoare.

Modalitatea de decontare va fi stabilită printr-o Metodologie aprobată prin ordinul ministrului Educaţiei în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei OUG.

 

„Decontarea cheltuielilor de transport, pe baza documentelor emise de operatorii de transport rutier, pentru facilităţile de transport acordate elevilor, se asigură la nivelul valorii documentelor de transport lunare, dar nu mai mult de 30 lei/lună pentru distanţa de 3 km. Pentru distanţele ce depăşesc 3 km, până la limita de 50 de km, suma de 30 de lei /lună se suplimentează cu 3 lei pentru fiecare kilometru/lună, dar nu mai mult decât valoarea documentelor de transport lunare”, mai arată proiectul de ordonanţă de urgenţă.

 

Totodată, prin excepţie de la anumite prevederi ale proiectului de act normativ, în situaţia în care sunt elevi care se deplasează de la domiciliu către unitatea de învăţământ la distanţe mai mari de 50 km şi nu locuiesc la internat sau gazdă li se decontează suma aferentă distanţei de 50 km, la care se adaugă 1 leu/km/lună, pentru distanţele ce depăşesc 50 de km.

 

În plus, „operatorii de transport au obligaţia să emită documente lunare de transport, cu încadrare în tarifele maxime per kilometru/lună şi să asigure transportul elevilor”, precizează sursa citată. 

 

Un alt proiect de OUG înscris pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Executivului modifică art. 230 şi 349 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

 

„În situaţia în care asiguraţii optează să beneficieze de unele servicii medicale la furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, în regim de spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, respectivii furnizori pot solicita acestor asiguraţi, pe baza consimţământului prealabil exprimat în scris, o contribuţie personală pentru a acoperi diferenţa dintre tariful practicat de furnizor pentru rezolvarea cazului sau, după caz, tarifele serviciilor medicale acordate şi tarifele corespondente suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, astfel cum va fi stabilită această diferenţă prin Contractul-cadru”, arată proiectul de OUG. 

 

De asemenea, asigurările voluntare de sănătate de tip complementar suportă coplata şi contribuţia personală datorate de asigurat, în condiţiile legii.

 

„Numărul de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privaţi, poate fi majorat până la data de 31 decembrie 2022, treptat, în limita a maxim 10% faţă de numărul total de 3 paturi contractate de casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privaţi la data de 31 decembrie 2020, în urma unei analize a nevoii de servicii medicale realizată la nivel teritorial, pe baza unor criterii şi a unei metodologii prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, aprobate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în limita numărului de paturi aprobate la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor art. 167 alin. (2) din aceeaşi lege”, mai arată sursa menţionată. 

 

Guvernul mai are spre aprobare un proiect de OUG privind prorogarea termenelor prevăzute la art.II pct.9 şi art.III din Legea nr. 295/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

 

Astfel, având în vedere faptul că, în plus faţă de atribuţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, structurii de soluţionare a contestaţiilor îi revin şi următoarele atribuţii: a) soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor care până la această modificare legislativă erau soluţionate de organele fiscale emitente; b) reexaminarea deciziei de soluţionare în condiţiile legii, termenele prevăzute în legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală se prorogă până la data de 1 octombrie 2021.

 

Executivul mai are, în primă lectură, şi proiectul de ordonanţă de urgenţă care modifică ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019-2024.

 

Pe ordinea zi figurează şi un proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2021 al Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, aflată sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

 

Trei memorandumuri sunt înscrise pe ordinea de zi a reuniunii de miercuri de la Palatul Victoria şi anume:

 

Memorandumul cu tema: Aprobarea negocierii şi semnării ACORDULUI între Ministerul Educaţiei din România şi Ministerul Educaţiei şi Formării Profesionale din Regatul Spaniei cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea secţiilor bilingve româno-spaniole în România şi la organizarea examenului de bacalaureat bilingv româno-spaniol în unităţile de învăţământ liceal din România.

 

Memorandumul cu tema: Aprobarea negocierii şi semnării „Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind stabilirea conexiunii Autostrăzii Timişoara – Moraviţa (RO) şi drumul de mare viteză Belgrad – Vatin (RS)”.

 

Memorandumul cu tema: desemnarea domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor şi infrastructurii, în calitate de Preşedinte al Părţii române în cadrul celei de a III-a sesiuni a Comisiei interguvernamentale România–Ucraina de colaborare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică.

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed