Haretz: Birocraţia Ambasadei române în Israel, invocată în justiţie de un grup pro-imigranţi

Un grup de apărare a intereselor muncitorilor străini din Israel va depune duminică o plângere la Înalta Curte de Justiţie şi va invoca procedurile birocratice greoaie de la unele ambasade, inclusiv a României, pentru a cere guvernului extinderea perioadei necesare prezentării de documente pentru legalizarea situaţiei copiilor imigranţilor ilegali.

Autoritatea pentru Populaţie şi Imigraţie din Israel va începe înregistrarea a sute de rezidenţi ilegali, care doresc includerea copiilor lor în decizia Cabinetului prin care garantează statutul legal în anumite condiţii. Grupul de apărare a intereselor cetăţenilor străin va cere duminică în justiţie ca Guvernul să prelungească la 90 de zile perioada în care aceşti imigranţi pot prezenta documentele necesare, invocând imposibilitatea producerii actelor în 21 de zile, cum prevede legea în prezent.

Familiile cu copii care nu îndeplinesc criteriile vor trebui să părăsească ţara în decurs de 30 de zile.

Guvernul israelian a pus trei condiţii pentru ca muncitorii străini aflaţi ilegal în Israel să primească permise de rezidenţă – copiii lor trebuie să vorbească ebraica, să fie înscrişi în şcolile israeliene, iar părinţii trebuie să fi  intrat cândva legal în ţară.

Potrivit Biroului Central de Statistici al Israelului, în Israel se află peste 100.000 de muncitori imigranţi clandestini. Dintre aceştia, 900 sunt din România. Restul provin din Thailanda, Philipine, fosta Uniune Sovietică, Nepal, China.

Autorităţile israeliene vor începe înregistrarea copiilor la birouri deschise în Haifa, Be’er Sheva şi Tel Aviv şi vor pune la dispoziţie translatori, în timp ce reprezentanţii grupurilor de susţinere a imigranţilor vor fi la faţa locului, gata să acorde asistenţă.

Guvernul a spus că cei care vor aduce majoritatea documentelor necesare vor primi un răgaz suplimentar de 21 de zile pentru a prezenta şi restul actelor cerute.

Decizia permite Ministerului de Interne să acorde statutul de rezident permanent copiilor care au frecventat şcolile israeliene timp de cel puţin un an şi sunt înscrişi la şcoală şi pentru anul viitor, copiilor care au stat în Israel cel puţin cinci ani consecutivi şi copiilor care au intrat în ţară înainte de a împlini vârsta de 13 ani. Părinţii acestor copii trebuie, de asemenea, să fi intrat legal în ţară. Părinţii şi fraţii copiilor care îndeplinesc aceste condiţii vor obţine permis de rezidenţă temporară.

Petiţia pe care grupurile de susţinere a imigranţilor o vor depune duminică la Înalta Curte de Justiţie descrie cum obţinerea documentelor de la ambasade face imposibil de respectat termenul stabilit de guvern, scrie Haaretz. De pildă, Ambasadei României îi trebuie trei până la patru luni pentru a elibera un certificat de naştere, Ambasada Etiopiei are nevoie de două luni pentru a emite un paşaport, iar Ambasada Filipinelor dă termen de o lună pentru un paşaport.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed