În 11 state europene s-au descoperit rezerve potentiale de gaze de șist

În prezent, Austria are în derulare activităţi de explorare a gazelor de şist, iar în acest sens compania OMV cercetează un bazin lângă Viena.

 

În Bulgaria, există interdicţii prin moratoriu privind aplicarea metodei ‘fracking’ (fracturare hidraulică), însă explorarea este în plină desfăşurare în zona Novi Pazar, concesiune Chevron, precum şi în alte cinci perimetre.

 

Deşi are un potenţial enorm, evaluat la 5,1 trilioane metri cubi gaze de şist, Franţa nu a autorizat explorări din cauza presiunilor celor din Green Party care l-au determinat pe preşedintele Hollande să menţină interdicţia, în pofida rezultatelor studiului guvernamental ‘Raportul Gallois’ care avizează utilizarea fracturării hidraulice.

 

Pe de altă parte, Germania a concesionat o suprafaţă de 3.000 kmp companiei Exxon Mobil în bazinul Saxoniei de Jos, unde sunt planificate să fie executate zece sonde de explorare.

 

Datele publicate pe infogazedesist.eu arată faptul că Ungaria a forat, în anul 2009, prima sondă în Bazinul Mako (Mako Trough), iar lucrările au fost realizate de către ExxonMobil.

 

În cazul Irlandei, este valabilă din 2011 o concesiune a 495 kmp în Bazinul Clare, acordată companiei Enegi Oil. De asemenea, autorităţile irlandeze au aprobat o licenţă pe o suprafaţă de 1.630 kmp companiilor Tamboran Resources and Lough Allen Natural Gas Company în Bazinul Carbonifer de Nord-Vest.

 

Pe teritoriul Olandei, mai mulţi operatori au obţinut licenţe pentru explorare, fiind planificată şi o sondă în Boxtel, dar lucrările au fost stopate de către Guvern. În data de 16 ianuarie 2013, Henk Kamp, ministrul Afacerilor Economice al Olandei a discutat în Camera Inferioară a Parlamentului Olandei despre politica energetică, în care a subliniat importanţa combustibililor fosili între care şi gazul de şist. Pornind de la experienţa şi succesul SUA asupra impactului pozitiv economic şi de mediu, Olanda trebuie să se facă un studiu de evaluare a riscului exploatării gazului de şist.

 

Polonia este ţara cea mai avansată la capitolul explorare şi cea mai puternică susţinătoare a dezvoltării acestei resurse neconvenţionale în Uniunea Europeană /UE/, conform portalului de informare al ANRM. Resursele Poloniei sunt localizate în trei bazine – Baltic (nord), Lublin (sud) şi Podlasie (est), dar activitatea de concesionare şi prospectare e concentrată pe primele două. În conformitate cu raportul Departamentului de Energie al SUA, în această ţară există cele mai mari rezerve de gaze de şist, fiind calculate circa 22,45 trilioane mc de gaze de şist, dintre care 5,3 trilioane mc pot fi imediat exploatate. Pe teritoriul Poloniei operează numeroase companii din domeniu, în bazinele Mării Baltice, Lublin Voivodeship şi Podllaski Voivodeship, cum ar fi: Halliburton, ExxonMobil, Marathon Oil, Chevron, BNK Petroleum, ConocoPhilips. Până la ora actuală, ministerul polonez al Mediului a emis 104 concesiuni pentru prospectarea şi explorarea gazului de şist.

 

În Suedia, în urmă cu doi ani, compania Shell a investigat formaţiunea AlumShale din sudul ţării ca sursă de gaze de şist şi a considerat că nu este viabilă şi a abandonat. Alte companii, cum ar fi Gripe Gas şi Aura Energy, au forat şi au raportat rezultate bune. Astfel, în Motala din sud-estul Suediei, cantitatea de gaze estimate ar ajunge pentru o mie de ani la consumul actual al ţării. Rezultate bune s-au obţinut şi în zona Ekeby (150 kmp) din formaţiunea Alum Shale. Până în prezent, au fost eliberate şi alte licenţe de explorare care fac ca Gripen Gas să devină principalul explorator cu peste 583 kmp.

 

Ucraina deţine rezerve de 1,2 trilioane mc gaze de şist. La 1 septembrie 2011, Ucraina a semnat un acord cu Shell care va explora gazul de şist din regiunea Kharikov din nord-estul ţării, operatori fiind companiile Shell şi Chevron. Specialiştii estimează că va începe o producţie comercială de gaze, în 2017, în câmpurile gazeifere Yuzivska şi Olesska.

 

În ceea ce priveşte situaţia din Anglia, aici s-au descoperit gaze de şist în formaţiunea Bowland Shale din zona Blackpool de către compania Cuadrilla Resources, dar lucrările de exploatare au fost stopate până în decembrie 2012 când Guvernul britanic a decis să permită utilizarea fracturării hidraulice. Comisia Parlamentară pentru Energie şi Schimbări climatice din Marea Britanie a decis, în mai 2011, că nu este cazul să se impună un moratoriu asupra folosirii acestei tehnologii, o asemenea măsură nefiind ‘justificată sau necesară pe moment’. Potrivit preşedintelui acestei comisii, Tim Yeo, ‘procesul de ‘fracking’ în sine nu pare să prezinte nici un pericol inerent şi atât timp cât integritatea sondei este menţinută, extracţia gazului de şist ar trebui să fie sigură’.

 

România deţine, în prezent, rezerve de 1.444 miliarde metri cubi de gaze de şist, plasându-se astfel pe locul al treilea în clasamentul ţărilor europene, după Polonia (cu 4.190 miliarde mc) şi Franţa (3.879 miliarde mc), se arată pe site-ul infogazedesist.eu. Clasamentul este completat de: Danemarca (906 miliarde mc), Olanda şi Marea Britanie (cu câte 736 miliarde mc), Bulgaria şi Germania (cu câte 481 miliarde mc), Suedia (283 miliarde mc) şi Spania (226 miliarde mc).

 

În ceea ce priveşte rezervele recuperabile de petrol de şist, topul este condus de Franţa (cu 4.700 milioane barili), urmată de Polonia (3.300 milioane barili) şi Olanda (2.900 milioane barili). România ocupă locul şase, cu 300 milioane de barili.

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a emis, în luna mai, deciziile etapei de încadrare pentru Chevron România Exploration and Production SRL în cazul perimetrelor Costineşti şi Vama Veche, care cuprinde lucrări de prospecţiuni seismice în vederea identificării resurselor.

 

Ministerul Mediului a precizat, la acel moment, că, pentru această etapă, nu este nevoie de evaluarea impactului asupra mediului, întrucât ‘explorarea se realizează prin metode clasice de explorare aplicate/sonde forate în România de zeci de ani’.

 

Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist la trei blocuri din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad).

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed