„Rezultatele cercetării noastre sunt şocante. Punem împreună numere pe care nimeni nu le-a compilat anterior, chiar şi pentru sistemele de lagăre, care au fost destul de bine cercetate – şi multe dintre ele nu au fost”, a declarat Geoffrey Megargee, directorul proiectului. „Există tendinţa ca oamenii să vadă Holocaustul constând din Auschwitz şi probabil alte câteva locuri. Este important să se înţeleagă faptul că sistemul a fost mult mai mare şi mai complex decât atât; că mult mai multe persoane au ştiut despre el şi au luat parte la el; că a fost în centrul întregului sistem nazist, şi, în plus, că multe alte ţări au avut propriile sisteme de lagăre”, a adăugat el.
Cercetătorii care efectuează munca sumbră de înregistrare a tuturor lagărelor de muncă forţată, ghetourilor şi structurilor de detenţie conduse de regimul lui Hitler, alături de centre ale omorurilor ”pe bandă rulantă”, precum Auschwitz, au inventariat în prezent peste 42.500 de instituţii folosite pentru persecuţie şi moarte.
Cifra a şocat lumea academică şi reprezintă mai mult decât dublul unei constatări anterioare a aceleiaşi echipe, potrivit căreia au fost folosite până la 20.000 de structuri.
Constatarea recentă aruncă o lumină nouă asupra anvergurii maşinii de încarcerare şi oprimare pusă în aplicare de nazişti în întreaga Europă, din Italia până în Rusia.
Echipa din spatele cercetării, cu sediul la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite, din Washington DC, a declarat pentru The Independent că, în opinia sa, dovezile ar putea fi, de asemenea, cruciale pentru supravieţuitorii care încearcă să aducă cazurile de compensaţii în justiţie împotriva Germaniei şi altor ţări pentru timpul cât au stat în lagărele a căror existenţă a fost până acum obscură sau nedocumentată.
Editorii vastului proiect, care este elaborat de sute de oameni de ştiinţă în şapte volume, care urmează să fie publicate până în 2025, estimează că între 15 milioane şi 20 milioane de victime au fost ucise sau încarcerate în structurile înfiinţate de nazişti şi regimurile-marionetă în ţările ocupate, din Franţa până în România.
Munca, ale cărei recente constatări au provocat surpriză în rândul profesorilor universitari care studiază Holocaustul, atunci când au fost prezentate la Washington, în ianuarie, reuneşte înregistrări anterior disparate din zeci de arhive, situri memoriale şi organisme de cercetare, creând primul inventar cuprinzător al unor astfel de structuri.
Structurile includ nu numai lagărele de concentrare de notorietate infame Dachau sau Bergen-Belsen, ci şi multe mii de locuri de muncă forţată folosite pentru fabricarea de provizii de război, lagăre de prizonieri de război şi bordeluri militare, în care femeile au erau forţate să facă sex cu soldaţii nazişti.
Munca, compilată din date furnizate de 400 de contributori academici, relevă natura strâns corelată a sistemului nazist de încarcerare şi persecuţie, în contextul în care victime ale Holocaustului treceau de multe ori prin până la o jumătate de duzină de structuri, fabrici sau lagăre de detenţie, în timp ce altele erau trimise direct din ghetouri în orori ale exterminării precum Treblinka sau Sobibor. Prizonierii de război găsiţi a fi evrei erau mutaţi din structurile militare în lagărele de exterminare.
Încercarea de a elabora prima cronică completă a tuturor lagărelor legate de nazism include, de asemenea, relatări de primă mână ale unor victime, pentru a ajuta la înţelegerea modului în care a funcţionat fiecare structură şi ce scop a avut. Proiectul a inventariat 30.000 de lagăre de muncă forţată.
Organizatorii speră ca el să se dovedească nu numai o resursă valoroasă pentru supravieţuitori şi cercetătorii academici, ci să servească de asemenea şi ca instrument de combatere a revizioniştilor şi negaţioniştilor Holocaustului.
„Această cercetare demonstrează determinarea nazistă de a extermina sistematic evreii din Europa. Odată cu trecerea anilor, noi informaţii continuă să iasă la lumină – făcând scara enormă a Holocaustului şi mai greu de înţeles”, a declarat Karen Pollock, directorul executiv al ”Holocaust Educational Trust” din Marea Britanie.
”Atunci când numărul de lagăre a început să crească spre 10.000, am revizuit proiectul, pentru a vedea dacă am vrut să-l limităm. Ne-am întrebat dacă am vrut să acoperim doar acele lagăre care au încarcerat evrei. Trei puncte au devenit evidente. În primul rând, un astfel de proces de sortare ar fi incredibil de complex în sine. Germanii au încarcerat evrei în multe tipuri de lagăre. Mulţi prizonieri de război sovietici, de exemplu, au fost separaţi şi ucişi pentru că erau evrei. În al doilea rând, a existat o legătură ideologică, care a ţinut împreună toate lagărele şi ghetourile. În al treilea rând, şi cel mai important, am conştientizat că nimeni nu va mai realiza niciodată acest proiect din nou”, a declarat Geoffrey Megargee, Senior Applied Research Scholar la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite.