Reprezentanţii hotelurilor şi restaurantelor susţin că, deşi România are un potenţial uriaş să crească cifra de afaceri în domeniul acestor servicii, forţa de muncă deficitară a devenit principala piedică în dezvoltarea industriei. Iar situaţia de fapt duce la paradoxuri ciudate, cum ar fi că aceştia nu-şi doresc să investească prea mult în promovare.
„Deseori ne gândim la promovare, însă avem şi problema forţei de muncă. O promovare, fără certitudinea gestionării eficiente, poate deveni chiar dăunătoare. Astăzi, mai mult ca oricând, forţa de muncă devine o mare problemă. Şi legat de aceasta apar alte probleme: problema studiilor în general, apoi a studiilor încheiate în străinătate şi nerecunoscute la noi. Toate se leagă”, a precizat Răzvan Pârjol, membru în consiliul FIHR (Federaţia Industriei Hoteliere din România).
Reprezentanţii industriei vin şi cu propuneri care să rezolve problema forţei de muncă. „Avem 4,5 mil de români care lucrează în afara ţării şi zi de zi pleacă alţii şi alţii. Ne pleacă şi oameni pregătiţi şi mai puţin pregătiţi din idustria ospitalităţii. Şi aşa suntem în faţa unui paradox: avem clienţi, conceptele funcţionează foarte bine, dar nu avem cu cine să deservim această cerere. Avem două soluţii: forţa de muncă locală, şi cea din afara spaţiului comunitar. În primul caz, avem nevoie de o politică de susţinere a relocării forţei de muncă, din punct de vedere finaciar, cum ar fi reducerea impozitelor pentru cheltuielile alocate transportului, dar şi alte măsuri. În al doilea caz, simplificarea procedurilor pentru acordarea vizei de muncă ar ajuta foarte multe, astfel încât aceşti oameni să poată primi permis de muncă în maximum o lună, nu în 8 cum este acum”, a precizat Dragoş Petrescu, reprezentant HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România).
Venituri inegale pentru acelaşi job
Atât acesta, cât şi alţi reprezentanţi ai industriei susţin că pe piaţa de muncă s-a creat o inegalitate. Astfel, românii necalificaţi pot fi angajaţi cu salariul minim pe economie, însă unei persoane din afara spaţiului comunitar legea îi garantează un salariu mediu. „Vi se pare normal ca un om care vine din Ethiopia să spele vase să câştige 500 de euro şi un român să aibă 300? A doua problemă: suntem obligaţi să echivalăm studiile, pierdem 2-3 săptămâni cu hârtii care nu au valoare. A treia problemă: pleacă mii de români şi românia are 7.000 de permise de muncă. M-aş bucura să plece români în afară calificaţi – bucătar, cofetar, nu căpşunari. Să luăm noi necalificaţi, nu să-i trimitem pe ai noştri necalificaţi. Aşa românii vor trimite şi mai mulţi bani acasă, pentru că, să fim serioşi, ei susţin economia României”, a precizat şi Muhammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.
