După Filmbox, MediaDirect şi Muvix noi jucători se grăbesc să intre în ringul distribuţiei digitale de film. Cinemagia şi Prooptiki – care a cumpărat platforma MyMovie în octombrie anul trecut – au confirmat pentru Money.ro că vor inaugura în următoarea perioadă noi platforme de streaming online de filme on demand. Ceea ce urcă numărul jucătorilor care au îmbrăţisat în doar câteva luni distribuţia digitală de conţinut video la cinci.

Este pentru industria video din România anul 2010 un moment “acum ori niciodată” pentru colonizarea mediului online? Judecând după cantitatatea de conţinut video premium online în creştere – fie că vorbim de închirierea de filme sau de streamingul celor mai populare emisiuni de televiziune – probabil că da.

Mai mult, în ciuda aparenţelor şi a pirateriei conţinutului video, în România deja există o piaţă suficient de generoasă pentru serviciile digitale pay-per-view. Corneliu Ţicu, partener MediaDirect, vorbeşte despre o piaţă potenţială în valoare de cel puţin 7 milioane de euro pe care distribuţia digitală ar putea-o moşteni de la cea de produse video pe suport fizic. Tranziţie care se va face în mod natural deoarece migrarea audienţelor către internet este una dintre puţine certitudini ale vremurilor pe care le trăim.

Dacă YouTube a demonstrat ceva în cei 5 ani de existenţă este că oamenilor le place sa aibă la îndemână conţinutul video. Distribuţia digitală îi aduce consumatorului libertate totală de alegere: în loc să îşi facă programul după cel al cinematografelor, televiziunilor sau al centrelor de închirieri video, cu ajutorul internetului acesta poate alege singur unde şi când consumă filmele, serialele sau emisiunile care îl interesează.

O piaţă aglomerată? Nu chiar, zic jucătorii.

Cu câţiva ani în urmă industria print trebuia să ia o decizie foarte importantă – cum va integra internetul în modelul său de business. Anul 2010 ar putea aduce o provocare similară pentru industria video din România. “N-aş spune „acum ori niciodată”, aş spune doar ca distribuţia de filme se va muta, mai devreme sau mai târziu pe internet şi că rămâne de văzut dacă cei 3 care au pariat pe asta mai devreme vor câştiga”, spune Orlando Nicoară, şeful Apropo Media, divizia de new media a trustului MediaPro, de care ţine Muvix. Cât despre declanşarea ideii de distribuţie digitală a conţinutului video aceasta e plasată de Corneliu Ţicu în 2008, odată cu apariţia calităţii superioare a materialelor video în online. Ca atare, apariţia doritorilor de exploatare a acestui serviciu anul acesta era de aşteptat.

În ultimele luni pe această piaţă şi-au dat întâlnire jucători veniţi din două direcţii. Pe de o parte avem companiile din telecomunicaţii, care dispun de infrastructura necesară pentru modelul digital de distribuţie a conţinutului – precum DirectOne, compania care a achiziţionat MediaDirect, sau Interglob, părintele Filmbox. Ceilalţi jucători au venit din sfera media, având în spate producători sau furnizori de conţinut, care au acces la filmele şi emisiunile distribuite online – precum Muvix al MediaPro, Prooptiki sau Cinemagia.

Însă nu poate fi întâmplător că deodată toată lumea s-a hotărât să îşi adjudece o felie din această nouă plăcintă: aglomerarea jucătorilor indică un potenţial real al pieţei de video online.“ În 2007 conform CNC pe piaţa din România au fost în circulatie 7 milioane de DVD-uri legale. Asta demonstrează că există o piaţă”, explică Ţicu.

”Să presupunem ca preţul de închiriere al fiecărui DVD ar fi fost de doar 1 euro – tot am fi putut discuta de o piaţă în valoare de 7 milioane de euro. Ceea ce înseamnă o piaţă reală. Însă pentru un business real ar trebui să vedem o coagulare a pieţei – de la companiile din telecom la producătorii de conţinut.” Orlando Nicoară mizezază pe cele câteva sute de mii de abonaţi HBO, din care spune că o parte reprezintă si targetul Muvix. Nicoară a declarat că până la sfârşitul primului semestru din acest an muvix.ro va avea aproximativ 6.000 de utilizatori înregistraţi, adică plătitori de conţinut.

Conform lui Sorin Gheorghe, commercial director Prooptiki, piaţa de distribuiţie video digitală are în România un potenţial uriaş.„Asta cu două condiţii. Marii jucători de pe piaţa de cablu să realizeze potenţialul vânzării legale, pentru că în momentul de faţă aproape tot content-ul este descărcat ilegal, este piratat. Odată ce va fi oprită piratarea conţinutul legal va ajunge la un preţ extrem de accesibil şi astfel piaţa. A doua condiţie ar fi legată de legislaţie, care trebuie pusă foarte bine la punct.”

Însă, până la dezvoltarea unei asemenea pieţe, problema cu care pionierii se confruntă şi pe carevor trebui sa o rezolve este cea a credibilităţii acestui tip de servicii. „Lumea este încă sceptică, nu ştie unde să ne încadreze. Din mesajele pe care le primim îmi dau seama că mulţi au senzaţia că dau peste un site pirat cu tupeul de-a cere bani”, spune Ţicu vorbind despre răspunsul pieţei la serviciul lansat în decembrie spunând că numărul clienţilor este deocamdată foarte de mic în comparaţie cu traficul pe site.

Pe fondul acestei probleme de imagine toţi jucătorii cad de acord că – deocamdată – lansarea aproape simultană a mai multor servicii de gen aduce beneficii pieţei, ajutând să o credibilizeze în ochii consumatorului. Cât despre o aglomerare, poate că vom putea vorbi de aşa ceva peste un an sau doi când, conform lui George Rusu, proprietarul Interglob şi fondatorul Filmbox, am putea vedea şi 15 sau 20 de furnizori VoD în România.

“Nu e o piaţă aglomerată. Este o piaţă concurenţială pe care, după părerea mea lucrurile se vor clarifica odată ce fiecare îşi va pune la punct platforma”, spune Sorin Gheorghe. „Cel care va avea cele mai multe servere şi clienţii vor migra către respectiva platformă, acela va câştiga. Fiecare jucător, cât va investi atât va şi câştiga.”

Netflix de România pana la sfârşitul anului

“Mulţi chemaţi, puţini aleşi” spune o vorbă ce aminteşte de afirmaţiile directorului comercial al Prooptiki. Altfel spus, peste un an sau doi, câte dintre serviciile de video on demand lansate până acum vor mai rămâne pe piaţă? Care va fi factorul care va face diferenţa dintre învingători şi învinşi în ochii consumatorilor?

“Cel mai important este să funcţioneze. Oricând, pentru oricine. Pe măsură ce va creşte interesul noi suntem convinşi că cei care nu s-au concentrat pe problemele de distribuţie vor întâmpina probleme foarte mari”, spune Ţicu.”Factorul principal ca un asemenea serviciu să existe este în primul rând încrederea că el funcţionează. Apoi şi calitatea imaginii va conta. În momentul în care vom avea surse de conţinut HD (producătorii majori încă îşi protejează piaţa de Blu-Ray) vom garanta livrarea la o calitate demnă de ecrane mari FullHD pentru care avem deja tehnologia.”

În ciuda impresiei pe care o lasă, MediaDirect nu este însă un jucător cu normă întreagă pe această piaţă ci un provider de soluţii pentru cei care vor să intre pe piaţa de online VoD. “Serviciul de filme de pe site-ul mediadirect.ro este de fapt un showcase al platformei noastre, al capacităţilor infrastructurii de care dispunem. Nu avem de gând să investim foarte mult în filmele de pe platformă sau marketing, scopul site-ului este în mare parte unul ilustrativ pentru partenerii noştri de afaceri. O ducem mai departe numai daca e nevoie. Noi n-o sa iesim din piata asta cel putin un an, cred ca e important sa vada lumea ca am stat si a functionat. ”

MediaDirect a bătut palma cu Cinemagia şi Prooptiki care vor să intre şi ei pe această piaţă şi urmează să lanseze în scurt timp serviciul de închirieri digitale pe site-urile lor. “Toată infrastructura este a noastră, cu investiţia de rigoare din spate. Cu toţi partenerii noştri lucrăm pe baza de revenue share – nu e necesară o investiţie iniţială din partea lor, noi încasăm doar un procent din veniturile lor”, spune Ţicu. Platforma a costat 500.000 de euro şi până la sfârşitul acestui an cel mai probabil va mai înghiţi alte 600.000 de euro iar reţeaua de content delivery care stă în spatele acesteia şi care va asigura transferul de mare viteză a conţinutului a costat până acum peste 40 de milioane de euro.

Punctul critic al acestui business aflat la început este obţinerea conţinutului. Deocamdată furnizorul tuturor celor trei servicii de pe piaţă este Media Pro Distribution – singurul cu licenţa activă de VoD din România. Pentru orice titluri care nu sunt distribuite de MediaPro Distribution companiile trebuie să trateze direct cu casele de producţie americane. Iar condiţiile acestora sunt deocamdată destul de restrictive. ” Un major discută cu tine doar la 200.000 euro/an cu un contract minim de 3 ani la care esti dispus să ai profit zero în primul an şi să începi să faci profit şi să îţi recuperezi investiţia în ani 2 – 3 ani. Pe piaţa de achiziţie de conţinut televiziunile sunt competitorii, ele vor hotarî ce se întampla cu piaţa de VoD din România, fiindcă ele fac legea în piaţă ca urmare a sumelor care se vehiculeaza pe tărâmul ăsta.” Cel mai probabil vor obţine anul viitor licenţe de VoD, devenind furnizori de conţinut pentru asemenea servicii, HBO, Universal Tv şi Sony AXN.

Când vom ajunge să avem un Netflix în Romania? Probabil prin decembrie anul acesta crede Ţicu, atunci când bibliotecile de filme vor fi suficient de bogate pentru a atrage o masă critică de consumatori, care vor migra astfel dinspre închirierile tradiţionale de filme către VoD. Gama de titluri disponibile este de altfel singurul lucru care împiedică până atu “Majoritatea filmelor sunt la 1,19 euro. Asta inseamna 5 lei – pretul mediu de inchiriere a unui DVD dupa aglomerarea pietei. Avem deci acelasi pret, aceeasi calitate, numai ca mult mai la indemana, la un click distanta.” Ce înseamna însă o bibliotecă de filme suficient de bogată? “Cel puţin 1000 de titluri –Netflix are 50.000 la 10 milioane de utilizatori – cu refresh rate-ul corect căci aici este de fapt cheia acestui business. Să stii câte şi ce filme noi să aduci pe platformă.” George Rusu, fondatorul Filmbox spune că şi el şi-a propus un plafon de 1000 de filme pentru acest an, cu o cotă de filme refresh de 5% pe lună. Deocamdată pe Filmbox se găsesc 100 filme alte 50 de filme fiind deocamdată în diferite stadii de procesare pentru a fi puse pe site. Pe MyMovies cei de la Prooptiki şi-au propus să găzduiască până la sfârşitul anului cel puţin 240 de filme în regim de streaming VoD.

Video: Sabrina Raileanu – Money.ro pentru The Money Channel

Modele de business pentru industria video în online

Nu toate serviciile de VoD sunt însă la fel. În funcţie de modelul de monetizare al conţinutului video acestea pot fi VoD tranzacţional, VoD pe bază de abonament sau VoD pe bază de reclame. În modelul tranzacţional consumatorii cumpără un download permanent (Download To Own), închiriază un download disponibil temporar (Download To Rent) sau cumpără acces la un produs streaming online (rent VoD). În modelul pe bază de abonament – modelul Netflix – utilizatorii se abonează la un serviciu all inclusive care le oferă acces la un număr nelimitat de download-uri temporare sau streaming în schimbul unei taxe fixe. A treia variantă este conţinutul gratuit, pe bază de publicitate (Ad-Vod) în care consumatorii urmăresc conţinut gratuit în care sunt inserate mesaje publicitare. Un asemenea exemplu este cel al BBC iPlayer sau al Hulu.

Unul dintre avantajele acestui model de distribuţie şi a vânzărilor electronice este că favorizează cumpărarea din impuls care a făcut Apple iTunes atât de plin de succes. Disponibilitatea imediată a conţinutului dorit corelată cu o soluţie de plată eficientă şi rapidă fac astfel ca vânzările să crească foarte mult. Modalitatea de plată preferată de consumatorul roman rămâne deocamdată SMS-ul dar clienţii devin din ce în ce mai familiarizaţi şi cu sistemul PayPal. “Cardul a mers cel mai prost. SMS-ul inca este cel mai folosit dar nu într-o proporţie uimitoare însă Paypal a mers uimitor de bine”, spune Ţicu.

Nu doar distribuţia de filme are de câştigat de pe urma noului model de distribuţie a conţinutului video – internetul le dă televiziunilor şansa de-şi monetiza arhivele de conţinut şi de a atrage astfel noi audienţe şi mai multe venituri din publicitate. Broadcasterii tv pot adopta astfel rolul de producatori de continut premium, asemenea studiourilor de filme, realizand continut de caliate pe care sa il distribuie apoi via mai multe canale – online, DVD, televiziune. În Europa broadcasteri precum Channel 4 – în Marea Britanie- şi ProSieben – în Germania – au început să îşi ofere conţinutul pentru distribuţie online. În România posturile tv au început să creeze mini-site-uri care gazduiesc arhiva cele mai populare emisiuni ale lor, distribuite gratuit. Publicitatea încă nu şi-a făcut loc pe marea majoritate a acestor minisite-uri, modelul de distribuţie fiind încă la început, însă este de aşteptat să apară odată ce audienţele migrează online.

4oD – platforma de VoD a Channel 4, a fost lansată în noiembrie 2006 şi conţine toate programele Channel 4. Pe 4oD Channel 4 pune la duispoziţia utilizatorilor o arhivă de peste 4000 de ore de conţinit video şi, în fiecare săptamană, 60-70 de ore emisiuni în reluare, cu o valabilitate de 30 de zile. La acestea se adauga alte câteva sute de ore de filme şi emisiuni americane în premieră. Tot conţinutul poate fi descărcat în timp ce continutul în reluare (catch-up) poate fi urmărit în regim de streaming online. Conţinutul este disponibil gratuit, pay-per-view, download-to-own, pe bază de abonament, downloadabil sau streaming.

HBO pare a fi şi el gata să îşi lanseze un serviciu de video on demand pe internet. New York Times anunţa pe 16 februarie că au un website sub marca HBO GO, al cărui slogan este “E HBO pe computerul tău,” a fost lansat pe internet cu câteva săptămâni, promiţând acces liber la o ampla bibliotecă de filme şi seriale tv pentru abonaţii HBO prin intermediul reţelelor de cablu. Website-ul funcţionează în prezent doar în America, pentru abonaţii Comcast şi Verizon FiOS. Platforma a fost construită în urma testelor “HBO on Broadband”, un efort al companiei proprietare, Time Warner, de a exporta experienţa on-demand pe computer.

Vor intra marii jucători pe piaţa românească?

Netflix, Amazon VoD, serviciul de închirieri video al YouTube sau cel al Apple iTunes. Din punctul de vedere al lui Ţicu, nu îi vom vedea pe aceşti jucători prea repede pe piaţa românească. “Nu cred că Amazon, Netflix sau Apple vor fi interesaţi prea curând să intre în România – costurile de start-up nu se justifică. Orice afacere nouă s-a născut în România din dorinţa cuiva de-a oferi confort şi servicii la fel de civilizate ca oriunde în lume.” Ţicu vorbeşte şi despre factorul Akamai – reţeaua de content delivery fără de care jucatori ca Apple sau Youtube nu vor intra pe piaţa din România. Practic niciun jucător mare nu îşi poate permite să propună publicului asemenea servicii fără să aibă în spate infrastructura tehnică care

“Dacă Steve Jobs şi-a susţinut telefonul prin soft-ul care îl face atat de valoros, să nu facem confuzia de a crede că Apple va face eforturi de licenţiere şi gestionare de conţinut la nivel mondial. Una este să ai sute de mii de mici furnizori care nici nu există făra platforma de vânzare App Store şi alta este să te lupţi cu marile studiouri şi să negociezi drepturi pentru o piaţă care la ora asta nu promite nici 1 la 10 000 din piaţa germană nemaivorbind de cea din SUA. Apple a muncit să aducă în România aplicaţii generate local pentru iPhone. Nu cred că a muncit pentru ca să vedem noi în Romania filmele marilor studiouri pe ele. În orice caz, dacă va veni careva, o va face doar cumpărând un start-up şi nu construind din zero. Este clar că aici nu poate fi vorba de câteva zeci de servere ci va fi vorba de echipamente care trebuie să susţină procente bune din numărul de conectaţi la internet.”

Conţinut profesionist şi pe Trilulilu

La începutul anului Trilulilu a împlinit trei ani şi, în linie cu piaţa, a anunţat planuri de a transforma platforma autohtonă de UGC într-o platformă pentru creatorii de conţinut video profesionist. “Da, va exista conţinut care va fi în exclusivitate pe Trilulilu”, recunoaşte Sergiu Biriş. ”Pentru creatorii de conţinut, Trilulilu este în primul rând o platformă de distribuţie. Noi avem audienţa pe care ei o caută iar ei au conţinutul căutat de audienţa noastră. Totodată vor exista diverse metode de monetizare a acestui conţinut, începând de la publicitate şi până la download legal (contra cost) a acestuia. E o situaţie win-win din toate punctele de vedere, şi tot mai mulţi realizatori de producţii online încep să vadă asta.”

“Nu este exclus sa avem în viitorul apropiat seriale sau emisiuni TV transmise pe Trilulilu, pentru că se simte din ce in ce mai mult o trecere a audienţei TV înspre online. Tinerii îşi petrec din ce în ce mai mult timp pe Internet, astfel că în câţiva ani vor exista segmente de audienţă cu comportament de consum diferit faţă de cel cu care companiile media erau obişnuite.”

Diferenţa de paradigmă între utilizatorii Trilulilu şi cei ai platformelor de VoD este însă destul de abruptă – cam la fel de abruptă ca trecerea de la gratuit la cu plată. Biriş crede că piaţa ar fi pregătită pentru un model pay-per-view însă nu ştie dacă asta le va face şi sustenabile. “Cred că succesul unui astfel de serviciu consta foarte mult în investiţiile făcute atât în cumpărarea drepturilor de autor cât şi în platforma tehnică şi marketing. Vorbim de cel puţin câteva sute de mii de euro investiţi anual doar pentru ca un astfel de serviciu să prindă tracţiune şi să supravieţuiască. Cred că într-o oarecare măsură piaţa este pregatită pentru conţinut plătit, însă nu sunt convins că un astfel de serviciu poate deveni auto-sustenabil într-un timp scurt.”

Investiţii

Filmbox – 70.000 de euro + alte 30.000 de euro prognozate pentru investiţii anul acesta
Mediadirect – 500.000 de euro + alte 600.000 de euro în acest an.
Muvix – nu face publică investiţia
Cinemagia – N/A. Vor prelua soluţia MediaDirect în schimbul unui procent din veniturile ulterioare
Prooptiki – N/A. Vor prelua soluţia MediaDirect în schimbul unui procent din veniturile ulterioare