ING: Un nou acord de finanţare cu FMI şi CE va avea o influenţă limitată asupra pieţelor

Analiştii ING Bank România estimează că un nou acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană va fi aprobat, indiferent de rezultatul privatizării companiei CFR Marfă, însă, acesta va avea o influenţă limitată asupra pieţelor.

Potrivit specialiştilor, aprobarea noului acord este un eveniment aşteptat la nivelul pieţelor.

 

„Un nou acord preventiv de finanţare va fi în mod formal demarat, însă după aprobarea Comisiei Europene, cel mai probabil în urma şedinţei ECOFIN de la mijlocul lunii octombrie. Data acestei şedinţe este foarte aproape de termenul final pentru încheierea vânzării CFR Marfă, proces care a început în urmă cu câteva luni şi care a fost un angajament cheie al precedentului Acord stand-by. Indiferent, însă, de rezultatul privatizării, credem că un nou acord de finanţare cu FMI-CE va fi aprobat, fapt care prognozăm că va avea o influenţă limitată asupra pieţelor, evenimentul fiind în mare măsură aşteptat’, se spune în raportul băncii.

 

Potrivit economiştilor ING Bank, board-ul FMI va decide în această seară asupra noului Acord stand-by cu România, iar o concluzie pozitivă a discuţiilor este de aşteptat, după ce s-a ajuns la un acord la nivelul staff-ului FMI în iulie şi nu au apărut noi evenimente de atunci.

 

În altă ordine de idei, economiştii băncii precizează că rezultatul înregistrat de licitaţia de obligaţiuni la zece ani de joi „i-a surprins”, deşi erau „precauţi în legătură cu un rezultat negativ”.

 

„Ministerul Finanţelor a vândut suma planificată de 500 de milioane de lei la un randament maxim de 5,28%, cu circa 8 pb (puncte de bază) peste prognoza noastră şi 13 pb peste cotaţia superioară din piaţa secundară. Cu toate că însumând 1,1 miliarde lei cererea a fost relativ ridicată (marcând cel mai mare raport cerere-ofertă pentru instrumentele pe termen lung vândute în această lună), aceasta ar fi fost satisfăcută la un randament mediu de 5,32%, iar o diferenţă similară faţă de piaţa secundară nu s-a mai înregistrat din iunie, când licitaţia pentru acelaşi instrument s-a soldat cu un eşec. Licitaţia de ieri a dovedit, încă o dată, că aceste ocazii sunt importante pentru procesul de evaluare a instrumentelor pe termene lungi, cu o piaţă mai puţin lichidă, fapt sugerat şi de creşterea randamentelor din piaţa secundară cu circa 10 pb după anunţul rezultatului. Totuşi, randamentele pentru titlurile de stat în lei cu maturităţi de până la cinci ani au fost neschimbate ieri, reflectând probabil condiţiile favorabile de lichiditate, deşi ratele de la 1M (o lună – n.r.) la 1Y (un an – n.r.) au corectat recentele scăderi de la începutul perioadei de rezervă’, au adăugat specialişti.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed