x


  • EUR
    4.7786
    USD
    4.2746
string(16) "instant-articles"

ÎNGRIJORĂRILE lui ISĂRESCU: ”Sperăm să nu se întâmple”

Astăzi, 6 noiembrie, a avut loc o nouă ședință a CA al BNR.

Author: Cristian Matache | Sursa: Money.ro | Publicat: 06.11.2019, 15:40

Banca Naţională a României este îngrijorată de o deteriorare a deficitului bugetar, dar nu speriată, şi speră ca acest lucru să nu se întâmple, a declarat miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, după ședința Consiliului de Administrație al BNR.
“O deteriorare a deficitului bugetar bineînţeles că ne îngrijorează. Sperăm să nu se întâmple. Aşteptăm discuţii constructive cu Ministerul de Finanţe, cu noul ministru de Finanţe, cu Guvernul. Am avut deja consultări cu Consiliul Fiscal. Nu ne-am schimbat poziţia. Poziţia noastră am spus-o şi în engleză pentru agenţiile străine “contain and gradual adjust”. Deci nu ne repezim în majorări de impozite sau în măsuri din acestea brutale care să afecteze creşterea economică pentru că dacă am face aşa vom continua, de fapt, politica prociclică”, a spus Mugur Isărescu, întrebat dacă este îngrijorat de efectul majorării pensiilor asupra deficitului bugetar.

Acesta a menţionat că se iese greu dintr-o politică prociclică, dar nu este imposibil. “Faptul că am spus că suntem îngrijoraţi nu înseamnă că suntem speriaţi. Să nu transmiteţi acest mesaj. Este un mesaj de vigilenţă, de concentrare pe găsirea unor soluţii viabile şi care să nu accentueze dezechilibrele”, a afirmat Isărescu.

 

Hotărârile BNR

 

În şedinţa din 6 noiembrie 2019 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Într-un comunicat care a apărut după ședința CA, BNR a prezentat evoluția principalilor indicatori macroeconomic. Inflația este scădere, PIB-ul crește mai încet, consumul este în urcare, serviciile sunt pe un trend de coborâre, sunt câteva din constatările BNR. 

 

De ce a scăzut inflația

 

Astfel, Banca Centrală susține că rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5 la sută, de la 3,9 la sută în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variație al țintei. Evoluția s-a datorat în principal diminuării accentuate a dinamicii anuale a prețurilor alimentare volatile și a celei a prețului combustibililor. Față de finalul trimestrului anterior, când s-a situat la 3,8 la sută, rata anuală a inflației s-a redus astfel ușor peste așteptări. Descreșterea ei s-a datorat scăderilor de dinamică consemnate de prețurile legumelor, prețurile administrate și de prețul combustibililor.

 

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în trimestrul III, deși mai lent decât s-a anticipat, urcând de la 3,3 la sută în iunie, la 3,4 la sută în septembrie. Avansul a reflectat influențe opuse venite din majorarea prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor serviciilor de telecomunicații, suprapuse presiunilor inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor salariale.

 

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să scadă în septembrie până la 3,8 la sută, de la 3,9 la sută în luna august, iar rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-a redus la 3,9 la sută, de la valoarea de 4,0 la sută consemnată în intervalul iulie-august.

 

PIB-ul crește mai încet

 

Noile date statistice privind creșterea economică în trimestrul II 2019 confirmă decelerarea ușoară a PIB real, la 4,4 la sută, de la 5 la sută în trimestrul anterior (variații anuale). Potrivit datelor revizuite, contribuția consumului gospodăriilor populației a rămas majoritară, fiind urmată de cea a formării brute de capital fix. În comparație cu versiunea anterioară, exportul net și-a redus aportul negativ la dinamica PIB, în contextul restrângerii mai accentuate a ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor. Evoluția s-a regăsit și în temperarea ritmului anual de creștere a soldului negativ al balanței comerciale. Dinamica anuală a deficitului de cont curent a rămas totuși la nivelul trimestrului anterior, pe fondul deteriorării semnificative a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare.

 

Consum mai mare, servicii mai scăzute

 

Cele mai recente date statistice evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, investițiilor și producției în intervalul iulie-august: dinamizarea vânzărilor cu amănuntul concomitent cu slăbirea ritmului anual de creștere a serviciilor prestate populației comparativ cu cel înregistrat în trimestrul II, intensificarea activității în sectorul construcții, dar și amplificarea contracției producției industriale, îndeosebi pe seama segmentului prelucrător.

 

Creditul crește mai lent

 

Creditul acordat sectorului privat și-a temperat ușor creșterea în luna septembrie, la 7,7 la sută, de la 8 la sută în luna august. Pe ansamblul trimestrului III, dinamica lui medie a crescut totuși la 7,9 la sută, de la 7,5 la sută în trimestrul anterior. Ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în septembrie la nivelul de 66,6 la sută, față de 65,4 la sută în aceeași lună a anului trecut (de la un minimum de 35,6 la sută în mai 2012).

 

Perspectiva asupra inflației

 

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2019, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noua prognoză relevă perspectiva plasării ratei anuale a inflației ușor deasupra intervalului țintei la finele anului curent, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie inferioară celei previzionate anterior.

 

Incertitudini și riscuri

 

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar nivelul și tendința deficitului de cont curent rămân preocupante. Incertitudini sporite generează și slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro și a celei globale, precum și creșterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial și al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE și Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

 

Deciziile de azi ale BNR

 

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.