INS: Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată a scăzut cu 2,58% în primul trimestru, faţă de trimestrul precedent, dar a crescut cu 5,56% faţă de trimestrul 1 din 2020

0
43
INS: Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată a scăzut cu 2,58% în primul trimestru, faţă de trimestrul precedent, dar a crescut cu 5,56% faţă de trimestrul 1 din 2020

”Faţă de trimestrul precedent, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de scădere de 2,58%. Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 5,56%. Faţă de trimestrul IV 2020, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a scăzut în majoritatea activităţilor economice”, arată datele INS.

În trimestrul I 2021 comparativ cu trimestrul IV 2020, cele mai semnificative scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (-8,88%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,34%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-8,08%).

Cea mai mare creştere acostului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învăţământ (2,48%). Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a scăzut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,01%.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai importante creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială (9,59%), informaţii şi comunicaţii (8,83%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (8,26%).

Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar în hoteluri şi restaurante (-3,37%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajultehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.

Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 5,59%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 4,96%.

Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinţelor costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă salariată.

”În contextul situa ţiei cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea”, arată INS.

În costul orar al forţei de muncă sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, suportate de angajator din fonduri proprii. Subvenţiile acordate angajatorilor de la bugetul statului pentru plata salariaţilor în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă sunt estimate pe baza surselor de date administrative şi scăzute din costul orar al forţei de muncă (conform prevederilor Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr. 450/2003 privind indicii trimestriali ai costului forţei de muncă). În plus, indicatorii sunt influenţaţi de întreruperea activităţii în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat.