”În luna mai 2020 comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut cu 96,9%, iar înnoptările cu 97%. Comparativ cu luna mai 2019 în luna mai 2020 la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au scăzut cu 81,5%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 83,9%”, arată datele INS.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna mai 2020 au însumat 34.600, în scădere cu 96,9% faţă de cele din luna mai 2019. Din numărul total de sosiri, în luna mai 2020 sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 96,2%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 3,8%.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (76,9% din total turişti străini), marea majoritate fiind din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna mai 2020 au însumat 65.700, în scădere cu 97% faţă de cele din luna mai 2019. Din numărul total de înnoptări, în luna mai 2020 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 93,9%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 6,1%.
În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (55,0% din total turişti străini), iar dintre aceştia 59,1% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii în luna mai 2020 a fost de 1,9 zile la turiştii români şi de 3 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna mai 2020 a fost de 6,9% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 23,4 puncte procentuale faţă de luna mai 2019. Indici mai mari de utilizarea locurilor de cazare în luna mai 2020 s-au înregistrat la moteluri (10,4%), vile turistice şi cabane turistice (fiecare cu câte 9%), pensiuni turistice (8,5%), bungalouri (7,5%), hosteluri (7,2%) şi hoteluri (6,7%).
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna mai 2020 de 196.100, în scădere cu 81,5% faţă de luna mai 2019. Mijloacele de transport rutier şi naval au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 94,3%, respectiv 3,7% din numărul total de sosiri.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna mai 2020 de 302.000, în scădere cu 83,9% comparativ cu luna mai 2019. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 88,8%, respectiv 10,3% din numărul total de plecări.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în primele cinci luni au însumat 1,814 milioane, în scădere cu 57,9% faţă de perioada similară din 2019. Din numărul total de sosiri, în priele cinci luni sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,3%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 15,7%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,2% din total turişti străini), iar dintre aceştia 71,7% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada ianuarie-mai au însumat 3,574 milioane, în scădere cu 57,5% faţă de cele din perioada ianuarie-mai 2019. Din numărul total de înnoptări, în perioada 1 ianuarie-31 mai 2020 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,7%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,3%.
În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (72,5% din total turişti străini), iar dintre aceştia 70,3% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii a fost de 1,9 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în primele cinci luni a fost de 21,1% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 5,4 puncte procentuale faţă de perioada 1 ianuarie-31 mai 2019. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada ianuarie-mai 2020 s-au înregistrat la hoteluri (25,6%), vile turistice (17,7%), hosteluri (17,5%), bungalouri (16,3%) şi pensiuni turistice (16,1%).
Pe judeţe, în perioada ianuarie-mai 2020, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Municipiul Bucureşti (302.000), Braşov (250.100), Prahova (101.200), Cluj (89.400), Mureş (80.800), Bihor (79.600), Sibiu (70.200) şi Suceava (69.900), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în:Municipiul Bucureşti (544.500), Braşov (514.300), Prahova (222.900), Bihor (167.400), Vâlcea (165.200), Cluj (164.600), Mureş (157.600), Timiş (148.000) şi Suceava (144.800).
Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (29.600), Israel (27.100), Italia (25.900), Regatul Unit (17.900) şi Franţa (16.400).
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada de referinţă ianuarie-mai 2020 de 2,315 milioane, în scădere cu 45,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 79,1%, respectiv 18,3% din numărul total al sosirilor.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada ianuarie-mai 2020 de 4,467 milioane, în scădere cu 44,9% comparativ cu perioada similară din 2019. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 69,1%, respectiv 30,2% din numărul total de plecări.
