x


  • EUR
    4.7794
    USD
    4.3124
string(5) "banci"

Învățăturile omului doi din BNR pentru tinerii bancheri

Prim-vicepreședintele BNR, Florin Georgescu, a avut primul discurs în cadrul celui mai amplu şi complex proiect de educaţie specializată la nivelul industriei serviciilor financiare.

Author: Cristian Matache | Sursa: Money.ro | Publicat: 08.07.2019, 16:08

Intrarea firmelor de tehnologie de mare anvergură în sfera serviciilor financiare, utilizarea de către acestea a tehnicilor analitice sofisticate, provocările pe care acestea le adresează băncilor, compromisurile între stabilitatea financiară, concurență și protecția datelor precum și amenințările care planează asupra sistemului financiar bancar au fost câteva dintre temele care le-a abordat Florin Georgescu, prim-vicepreședintele BNR, în discursul de deschidere al SUMMER BANKING ACADEMY (SBA), cel mai amplu și complex proiect de educaţie specializată la nivelul industriei serviciilor financiare.

 

Mesajul pe care l-a transmis Georgescu celor câteva sute de aspiranți ai înaltei calificări bancare a vizat trei coordonate interdependente:

  1. Reiterarea rolului central al managementului riscului în asigurarea competitivității bancare
  2. Valorificarea puterii inovațiilor tehnologice pentru creșterea eficienței operaționale și dezvoltarea intermedierii bancare
  3. Perspectivele reglementării activității bancare în contextul noilor evoluții.

 

Referindu-se la primul aspect, Georgescu a spus că de reușita activității de evaluare și control al riscurilor depinde măsura în care băncile își înfăptuiesc rolul în economie. Îndeplinirea funcției de intermediere presupune, în mod natural, administrarea unei game ample de riscuri, pornind de la cel de finanțare şi terminând cu cel reputaţional. ”De altfel, modul în care se realizează acest obiectiv, pe diferitele sale paliere operaționale, face diferența în planul competitivității bancare. Mecanisme mai precise de evaluare a riscurilor permit o mai bună selecție a clienților și reducerea costului riscului. În acest sens, formarea unei culturi solide în planul administrării riscurilor creează premisele accentuării dimensiunii calitative a intermedierii bancare, respectiv pentru îmbunătățirea eficienței alocării resurselor în economie. Un rol esențial, din această perspectivă, va fi asigurat de valorificarea puterii inovațiilor tehnologice, aspect asupra căruia mă voi referi în continuare”,  a spus Georgescu.

 

Intrarea firmelor de tehnologie de mare anvergură (“big techs”) în sfera serviciilor financiare aduce cu sine promisiunea unor sporuri consistente de eficiență operațională, precum și îmbunătățirea incluziunii financiare, după cum arată ultimul raport al Băncii Reglementelor Internaționale, a afirmat oficialul BNR. Costurile reduse de operare, fiabilitatea sistemului informațional și gama largă de date colectate permit firmelor de tehnologie de mare anvergură să-și configureze cu ușurință activitățile pentru furnizarea de servicii financiare de bază, mai ales acolo unde părți ridicate ale populației rămân nebancarizate. În România, spre exemplu, rata de penetrare a internetului pe mobil depășea 100% la sfârșitul anului 2017, în timp ce numai jumătate din populație deținea un cont bancar.

 

Totodată, a adăugat Georgescu, utilizând tehnici analitice sofisticate, firmele de tehnologie de mare anvergură sunt în măsură să evalueze inclusiv capacitatea de rambursare a creditelor, înlăturând chiar constrângeri importante în accesarea uzuală a unei finanțări bancare, precum garanțiile cerute pentru ameliorarea ratei de recuperare în caz de nerambursare. Datele Băncii Reglementelor Internaționale indică inclusiv o posibilă acuratețe superioară a ierarhizării debitorilor în funcție de risc de către modelele utilizate de astfel de noi furnizori de finanțare, comparativ cu estimările realizate de birourile de credit existente.

 

Conform lui Georgescu, digitalizarea activității reprezintă numai un prim pas. Lucrurile nu se opresc aici. Inclusiv autoritățile de supraveghere fac demersuri în sensul valorificării noilor tehnologii pentru îndeplinirea propriilor atribuții. Astfel, noile metode tehnice reprezintă soluția predilectă a autorităților de supraveghere pentru colectarea raportărilor prudențiale şi monitorizarea industriei bancare.

 

Trecând la al treilea aspect al intervenției, cel privind reglementarea activității bancare în contextul noilor evoluții, Georgescu a considerat oportună o discuție privind tendințele în domeniul reglementării sistemului bancar, cu atât mai mult cu cât, pe plan internațional, autoritățile de reglementare își îndreaptă atenția către tranziția de la impactul reformelor post-criza financiară înspre noi priorități şi riscuri emergente.

 

Intrarea pe piața financiară a celor mai mari firme de tehnologie aduce cu sine provocări noi, compromisuri complexe, între stabilitatea financiară, concurență și protecția datelor.

 

Astfel, politica de reglementare şi supraveghere trebuie să ia în calcul transformarea digitală a industriei bancare şi a serviciilor financiare, provocările şi riscurile generate de inovația tehnologică, noii participanți din piața financiară şi noile modele de business care trebuie să răspundă acestor evoluții.

 

Sintetizând, Georgescu a precizat că principalele tendințe şi preocupări în domeniul reglementării industriei bancare vizează revizuirea sferei de aplicabilitate a reglementărilor și adaptarea setului de reguli existente la noile provocări.

 

În ceea ce privește prima direcție, referitoare la revizuirea sferei de aplicabilitate a reglementărilor, principiul de la care se pornește este că societățile care desfășoară aceleași activități să fie subiect al unor reglementări unitare. Astfel, autoritățile de reglementare caută soluții pentru asigurarea de condiții concurențiale echitabile între marile firme de tehnologie și bănci, luând în considerare baza largă de clienți a firmelor Big Tech, accesul la informații și modelele de afaceri ample. În acest context, Banca Reglementelor Internaționale a evidențiat necesitatea examinării aprofundate a intrării Big Tech în domeniul finanțelor, o evoluție care ridică probleme legate de confidențialitatea datelor, concurență, piețe și sectorul bancar.

 

A doua tendință majoră, respectiv adaptarea setului de reguli la noile provocări, are la bază faptul că digitalizarea furnizării de servicii financiare impune o atenție deosebită privind utilizarea şi proprietatea asupra datelor colectate. Totul, în contextul unui mediu geopolitic incert și al unor preocupări din ce în ce mai ridicate privind reziliența cibernetică. În acest context, constatăm conturarea a cinci direcții principale ale adaptării setului de reguli la noile provocări:

 

  1. Băncile apelează mai mult decât în trecut, inclusiv pentru o mai bună gestiune a costurilor operaționale, la externalizarea anumitor activități suport către terți. Astfel, băncile devin tot mai dependente de acești furnizori de servicii pentru funcționarea infrastructurilor lor critice. Aceste evoluții arată o posibilă concentrare a riscului operațional asociat externalizării de activități. Astfel, gestionarea riscurilor în relațiile cu terții, respectiv existența unui cadru prudențial privind activitățile externalizate, reprezintă o preocupare prioritară a autorităților de reglementare. Acestea iau în calcul existența acelorași cerințe pentru furnizorii de servicii externalizate, ca şi pentru furnizorii interni de servicii.
  2. Pentru asigurarea gestionării şi protecției datelor, autoritățile de reglementare vor fi din ce în ce mai exigente şi vor solicita raportări frecvente şi detaliate, recurgând, inclusiv, la investigații ad-hoc. Industria bancară se bazează pe date corecte, semnificative şi în timp util, informații care sunt la fel de importante pentru supraveghetori, clienți şi piețe. Deci, existența unui cadru de management, agregare eficientă a datelor pentru generarea şi integrarea unor informații de calitate reprezintă un domeniu important pentru autoritățile de reglementare. De asemenea, problema privind aria de cuprindere a reglementărilor, menționată anterior, revine şi în această situație, întrucât instituțiile financiare furnizează date partenerilor lor, ele asumându-și riscurile privind asigurarea confidențialității şi securității datelor, dar fără obligații reciproce din partea entităților cărora le externalizează aceste date. Modul în care autoritățile de reglementare vor gestiona relația dintre confidențialitatea şi externalizarea datelor reprezintă o provocare.
  3. Riscul de conduită şi criminalitatea financiară sunt amenințări tot mai prezente şi actuale. Implementarea unui cadru de limitare şi cuantificare a conduitei necorespunzătoare este necesară pentru asigurarea unei bune guvernanțe şi consolidarea eticii. Criminalitatea financiară este o amenințare permanentă, iar lupta împotriva ei este o prioritate nu numai pe plan european, ci şi internațional. Standardele tehnice de reglementare a prevenirii şi combaterii spălării banilor şi a finanțării terorismului vor reprezenta noi obligații pentru instituțiile financiare şi bănci, alături de regimurile de sancțiuni şi cerințele de identificare a evaziunii fiscale.
  4. Finanțarea sustenabilă reprezintă o nouă linie de activitate în banking, iar autoritățile de reglementare consideră necesară introducerea de stimulente prudențiale pentru creditarea afacerilor prietenoase cu mediul înconjurător. De altfel, impactul asupra mediului şi societății în general trebuie să devină un element cheie în strategia băncilor şi în alocarea capitalului, iar autoritățile de reglementare pot lua în calcul și aceste criterii în procesul de supraveghere şi în testele de stres.
  5. Băncile se impune să gestioneze şi să anticipeze noile riscuri, ceea ce presupune implementarea unor noi structuri şi procese. În acest context, întărirea cadrului de reglementare a guvernanței corporative şi a controlului este o prioritate a autorităților de reglementare. Astfel, se va urmări realizarea unui cadru integrat al controlului riscurilor, cu așteptări mai mari de la funcțiile de management al riscurilor, conformitate și audit intern, ceea ce va permite analiza şi evaluarea apetitului la risc şi a riscului potențial asociat sistemului de guvernanță corporativă. Totodată, referitor la membrii board-urilor nu va mai fi suficient să cunoască doar activitatea financiar-bancară, riscurile aferente şi reglementările în domeniu. Aceștia vor trebui să fie familiarizați cu tehnologia informației, securitatea cibernetică, modelarea matematică, măsuri de combatere a criminalității financiare, codul de conduită etc. Scopul acestei multi şi inter-disciplinarităţi este de a aduce abilități şi competențe diverse în structura de guvernanță corporativă şi de supraveghere a riscurilor. De asemenea, la nivelul consiliilor de administrație sau de supraveghere, diversitatea de gen nu trebuie să fie doar o cerință de reglementare, ci şi o necesitate operațională, pentru a asigura un cadru decizional echilibrat.