Iohannis a cerut Comisiei Europene mai mulți bani pentru fermierii români. Ce va face Ursula von der Leyen?

Preşedintele Klaus Iohannis, a participat, joi şi vineri la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, la Bruxelles, Regatul Belgiei. În acest context, şeful statului a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, pentru a face faţă dificultăţilor generate de situaţia actuală, iar preşedinta Ursula von der Leyen, a anunţat că CE urmează să reanalizeze sprijinul oferit României.

Reuniunea Consiliului European a debutat cu un dejun de lucru cu Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres, unde liderii au continuat discuţiile, având pe agendă situaţia din Ucraina, Piaţa Unică, competitivitatea economiei europene şi politica comercială, demersurile pentru garantarea securităţii aprovizionării cu energie la preţuri accesibile, informarea privind stadiul implementării Concluziilor Consiliului European din februarie 2023 privind migraţia, mai arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale. Astfel, Au fost trecute în revistă, principalele evoluţii în domeniul relaţiilor externe.

„Dejunul de lucru cu Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres, a reprezentat un prilej de a avea un schimb de opinii cu privire la provocările globale majore precum războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia, inclusiv în planul securităţii alimentare, schimbările climatice şi îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Atât Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, cât şi liderii europeni s-au referit la necesitatea unei acţiuni unite a întregii comunităţi internaţionale în faţa provocărilor actuale generate de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi, în acest scop, a demersurilor de comunicare şi sensibilizare a statelor din «Sudul Global»”, mai indică sursa menţionată.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa unităţii şi a solidarităţii comunităţii internaţionale cu Ucraina în faţa agresiunii ruse şi a evidenţiat că acţiunile destabilizatoare ale Federaţiei Ruse sunt resimţite şi de Republica Moldova şi Georgia. Preşedintele României a pledat pentru dialog şi consultarea statelor din „Sudul Global” în pregătirea diverselor acţiuni şi decizii, ca soluţie pentru creşterea angajamentului acestora.

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat susţinerea României pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele, cât timp va fi necesar, şi a salutat demersul european comun de furnizare urgentă de muniţie Ucrainei. Preşedintele României s-a referit la sprijinul bilateral oferit de ţara noastră Ucrainei în contextul războiului, inclusiv prin eforturile masive de facilitare a exportului a peste 14 milioane de tone de cereale şi produse oleaginoase din Ucraina către pieţele globale.

În context, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, pentru a face faţă dificultăţilor generate de situaţia actuală. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că CE urmează să reanalizeze sprijinul oferit României.

Discuţiile în cadrul Consiliului European au abordat, de asemenea, demersurile pentru asigurarea competitivităţii economiei europene, prin aprofundarea Pieţei Unice şi consolidarea politicilor industriale, agricole şi comerciale, cu respectarea principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă, urmând ca la nivelul Consiliului să fie evaluat anual progresul înregistrat. Liderii europeni au subliniat că buna funcţionare a Pieţei Unice rămâne fundamentală pentru coeziunea economică, socială şi teritorială, solicitând acţiuni ambiţioase pentru finalizarea acesteia, cu asigurarea condiţiilor de concurenţă echitabile, atât între statele membre, cât şi la nivel global.

Demersurile pentru consolidarea competitivităţii pe termen lung a Uniunii Europene vor include simplificarea cadrului de reglementare, inclusiv accelerarea proceselor de autorizare, cu creşterea utilizării soluţiilor digitale şi eficientizarea obligaţiilor de raportare. Se va urmări, de asemenea, implementarea eficientă a regulilor Pieţei Unice şi reducerea barierelor care afectează întreprinderile, precum şi avansarea lucrărilor privind accesul la medicamente în statele membre. În domeniul investiţiilor, se va urmări aprofundarea Uniunii pieţelor de capital, mobilizarea deplină a fondurilor disponibile şi a instrumentelor financiare şi implementarea acestora într-un mod mai flexibil, pentru sprijinirea sectoarelor strategice, cu păstrarea obiectivelor politicii de coeziune. Modernizarea infrastructurii şi interconexiunilor de transport şi energie între statele membre va fi, de asemenea, prioritară.

În domeniul cercetării şi dezvoltării, se va urmări creşterea investiţiilor în vederea atingerii unei ţinte de cheltuieli publice şi private de 3% din PIB, iar în domeniul digital va fi sporit sprijinul acordat întreprinderilor şi administraţiilor din Uniunea Europeană în domenii precum Inteligenţa Artificială, microelectronică sau securitatea cibernetică. Vor fi, totodată, întreprinse măsuri pentru dezvoltarea competenţelor şi a educaţiei vocaţionale necesare dublei tranziţii, precum şi încurajarea avansării către o economie circulară. În domeniul politicii industriale, Consiliul European a solicitat avansarea lucrărilor pe marginea propunerilor referitoare la Actul European privind Industria cu Emisii Nete Zero şi Actul privind Materiile Prime Critice. Liderii europeni au avut, de asemenea, o discuţie strategică privind aspectele geopolitice ale comerţului.

În domeniul energiei, Consiliul European a solicitat Comisiei Europene şi statelor membre să asigure pregătirea pentru următorul sezon rece, cu utilizarea deplină a mecanismului de achiziţii comune de gaz natural şi prelungirea aplicării măsurilor de urgenţă, dacă este necesar. Liderii europeni au solicitat, de asemenea, avansarea fără întârziere a lucrărilor privind propunerea de reformă a pieţei europene de energie electrică, cu scopul finalizării acesteia până la finalul anului.

Preşedintele Klaus Iohannis a sprijinit iniţiativele pentru creşterea competitivităţii pe termen lung a Uniunii Europene, cu accent asupra importanţei Pieţei Unice, dezvoltării bazei industriale a Uniunii şi protejarea consumatorilor.

Comisia Europeană a informat liderii cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Concluziilor din februarie 2023 privind migraţia. În context, a fost evocată şi contribuţia României la implementarea Concluziilor, prin agrearea, împreună cu Comisia Europeană, a unui proiect pilot la frontiera româno-sârbă, care va permite ţării noastre să împărtăşească bunele practici în materie de azil, returnări, gestionarea frontierelor şi cooperare internaţională şi să aducă valoare adăugată eforturilor comune de abordare a migraţiei şi de consolidare a securităţii frontierelor externe ale UE. Consiliul European a solicitat implementarea rapidă a tuturor măsurilor convenite în luna februarie, urmând să revizuiască implementarea în luna iunie.

În domeniul relaţiilor externe, au fost trecute în revistă recenta Conferinţă a Donatorilor pentru Turcia şi Siria, Acordul recent privind calea spre normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina, încălcările drepturilor omului în Belarus şi agrearea „Acordului Windsor” între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

În cadrul reuniunii Summitului Euro în format extins, liderii europeni au discutat despre situaţia economică şi financiară, exprimând angajamentul de a coordona îndeaproape politicile economice, în vederea creşterii rezilienţei. A fost solicitată intensificarea eforturilor colective în vederea aprofundării Uniunii pieţelor de capital şi finalizarea Uniunii bancare, fiind subliniată rezilienţa sistemului bancar european.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed