Documentele semnate la Washington, declarația comună a celor doi președinți, Klaus Iohannis și Donald Trump, precum și Memorandumul referitor la tehnologia 5G nu conțin nume de companii dar este îndreptat împotriva rușilor de la Gazprom, a chinezilor de la Huawei și de la China General Nuclear Power Corporation și CGN Central and Eastern Europe Investment, societăți foarte interesate de piața românească de energie și de comunicații.
Contra Gazprom
”România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, se arată în declarația comuncă a celor doi președinți. Se arată explicit opoziția față de proiectul Nord Stream 2, conducta prin care Rusia va putea să vândă tot mai mult gaz în Germania și în inima Europei, sporind astfel dependența Vechiului Continent față de Gazprom și Moscova. România s-a opus din start unui astfel de proiect și a insistat pe proiectele sudice, inițial Nabucco, apoi BRUA. În plus, țara noastră are mari speranțe în ceea ce privește producțiile din Marea Neagră, acolo unde sunt angrenați OMV Petrom, Exxon (se pune semnul întrebării decă americanii vor rămâne), The Carlyle (fond de investiții american), Lukoil din Rusia și Romgaz. Până atunci, avem mari probleme interne izvorâte dintr-o legislație votată peste noapte, OUG114, care plafonează prețul la gazele extrase din România, și din legea offshore, care pune mari piedici petroliștilor. De exemplu, OUG114, zisă și a lăcomiei, au adus România într-o situație nemaiîntâlnită în sensul că în plină vară a importat o cantitate de gaze de 364 ori mai mult decât în iunie 2018, conform E-nergia. În mod tradițional, susține publicația, la începutul verii importurile noastre erau zero sau insignifiante. Conform ANRE, importurile de gaze au fost, în iunie 2019, de 1.479.598 MWh de gaze, deci de circa 368 de ori mai mari, cantitativ, decât în aceeași lună din 2018. În mai 2019, România a importat o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, față de 3.353 MWh în mai 2018. ANRE a spus că 93,47% din gazele importate în luna aprilie au venit din Uniunea Europeană şi 6,53% din Federaţia Rusă. Numai că acest gaz din Uniunea Europeană a venit tot din Rusia, ţinând cont că inclusiv importurile de gaz rusesc ale Uniunii Europene au crescut.
Împotriva chinezilor
În declarația comună amintită se menționează faptul că Iohannis și Trump încurajează ”puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”. Ținta este clară: Cernavodă. Recent, compania de stat Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, și China General Nuclear Power Corporation și CGN Central and Eastern Europe Investment au semnat Acordul Investitorilor în formă preliminară cu privire la continuarea Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă. Acest acord a fost aprobat de către actionarii SNN în Adunarea Generală a Acționarilor din data 10 aprilie 2019. CGN și-a finalizat de asemenea procesul de aprobare internă a acordului. Semnarea de către părțile implicate în continuarea Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă a Acordului Investitorilor în formă preliminară, în conformitate cu Strategia Revizuită, reprezintă o etapă esențială din procesul de selecție lansat în anul 2014, din punct de vedere tehnic și operațional. Acordul prevede înființarea societății de proiect (JVCO) având drept scop limitat să fie singură platforma tehnică și operațională pentru dezvoltarea ulterioară a Proiectului. Dată limita pentru înființarea JVCO este de 60 de zile lucrătoare de la dată semnării Acordului Investitorilor în formă preliminară. JVCO este o societate pe acțiuni, înființată în temeiul Legii 31/1990 privind societățile și va avea o durata inițială de 2 ani. Participația CGN în compania de proiect va fi de 51%, iar cea a SN Nuclearelectrica de 49%.
Or, în aceste vremuri, Donald Trump este într-un război comercial cu chinezii și nu dorește să îi vadă extinși economic în lume. Chiar în conferința comună ținută cu Iohannis, Trump a declarat că a fost nevoit să înfrunte Beijingul cu privire la comerț chiar dacă acest lucru a afectat pe termen scurt economia americană, întrucât Beijingul păcălește SUA de mai multe decenii. Comentariile șefului de la Casa Albă au fost făcute cu câteva ore înainte ca administraţia de la Washington să anunţe aprobarea unui contract în valoare de 8 miliarde de dolari ce prevede vânzarea de avioane militare americane F-16 către Taiwan, decizie care cu siguranţă va provoca iritarea Chinei şi va reduce perspectivele încheierii unui acord comercial între Washington şi Beijing în viitorul apropiat. ”Cineva trebuie să înfrunte China. Acesta este un lucru care trebuia să fie făcut. Singura diferenţă este că eu îl fac”, a spus Trump. Conform acestuia, China jefuieşte America de 25 de ani. ”A venit momentul să vedem dacă este bine sau este rău pentru ţara noastră pe termen scurt. Pe termen lung, este obligatoriu ca cineva să facă asta”, a spus liderul de la Casa Albă.
Memorandumul
Tot la Washington a fost semnat un memorandum de înțelegere între guvernele României și SUA referitor la tehnologia 5G. „În România se pregătește o procedura publică pentru asta și eu cred că toată lumea s-ar bucură dacă am avea mai multe oferte, inclusiv din partea americană. Aici este vorba de firme private care vor veni și noi sperăm să se întâmple acest lucru, însă memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifica câteva criterii de transparență, de compatibilitate cu statul de drept și așa mai departe”, a arătat Iohannis, la conferința ce a avut loc la Ambasada României după întâlnirea cu Donald Trump. Mai devremea, președintele Trump a spus că „România face acest lucru”, întrebat fiind dacă statele partenere precum România ar trebui să analizeze atent afacerea Huawei pentru a lua o decizie privind infrastructurile critice. La finele acestui an, țara noastră urmează să lanseze în al patrulea trimestru al acestui an o licitație privind frecventele necesare pentru rețelele de tip 5G, iar chinezii de la Huawei sunt favoriți, în ciuda faptului că americanii susțin că echipamentele firmei sunt utilizate de Beijing pentru activtități de spionaj. Documentul semnat la Washington prevede însă mai multe instituirea mai multor filtre pentru companiile care doresc să participe la licitație: Dacă furnizorul este, în lipsa pârghiilor juridice, sub controlul guvernului unui alt stat; Dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă; Dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporative transparente”. ”Protejarea acestor rețele de comunicații din generația viitoare de riscuri legate de perturbarea sau manipularea lor, precum și asigurarea vieții private și a libertăților individuale ale cetățenilor României, ai Statelor Unite precum și ai altor state reprezintă un aspect de importanță vitală”, se stipulează în document. Principalii competitori ai Huawei, liderul în echipamente 5G, sunt Nokia și Ericsson. Nokia care s-a aliat în trecut cu Siemens a cumpărat mai demult divizia de infrastructură a Motorola, din SUA. Americanii nu au alte companii care să poată concura Huawei. Infrastructura 5G Huawei este cea mai performantă și ieftină.
Recent, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a susținut că „licitația (pentru infrastructură 5G din țară noastră – n.red.) va fi deschisă tuturor, inclusiv companiilor care folosesc echipament de la Huawei Technologies Co.”. În iunie, Guvernul a adoptat Strategia 5G pentru România. Adoptarea acestei strategii plasează România alături de 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care Austria, Danemarca, Franța, Germania și Italia.