Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, temperează discursurile alarmiste ale lui Klaus Iohannis și Ludovic Orban, referitoare la dezastrul găsit după guvernarea PSD, susținând că România nu se află în prăpastie și nici măcar la marginea ei. Conform acestuia, economia este într-o situație mai dificilă, dar controlabilă. ”Nu suntem nici în prăpastie și nici pe marginea ei. Punctul vulnerabil e că cea mai mare parte a creșterii economice este bazată pe consum. Consumul și-a menținut ritmul înalt de creștere, dar această creștere NU este la un nivel sustenabil. Într-un fel sau altul se va atenua și cel mai bine ar fi să o facem prin măsuri înțelepte”, a spus vineri guvernatorul BNR, la prezentarea Raportului trimestrial privind inflația.
Isărescu susține că o mare problemă este deteriorarea deficitului de cont curent. Acest indicator, care arată cât de competitivă este economia românească. În perioada ianuarie-august, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,08 miliarde de euro, comparativ cu 6,104 miliarde de euro în perioada ianuarie – august 2018. În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 081 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 357 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 963 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 215 milioane euro. Contul curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări și, dacă arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, avem de a face cu deficit. Asta înseamnă că ies mai mulți bani din țară decât intră și că românii plătesc mai mult munca prestată de alții.
Creșterea deficitului de cont curent vine pe fondul deteriorării deficitului comercial ca urmare a creşterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperită de oferta internă. Asta se traduce printr-o deteriorare a competitivității externe a economiei.
Un alt semnal de alarmă tras de Isărescu este legat de creșterea primei de risc din cauza inițiativelor populiste, cum a fost OUG 114. Acest act normativ a introdus taxe suplimentare pe cifra de afaceri a companiilor din energie, telecomunicații, jocuri de noroc și pe bănci. Totodată, OUG 14, a plafonat prețul gazului extras din producție proprie.
Despre evoluția prețurilor, Isărescu a spus că rata anuală a inflației IPC prognozată pentru decembrie 2019 este de 3,8% (-0,4 p.p.) și de 3,1% în decembrie 2020 (-0,3 p.p.). ”Inflația s-ar putea plasa în afara intervalului țintit la finalul acestui an, în principal ca urmare a șocurilor nefavorabile din prima parte a anului. Printre potențialele cauze de abatere a ratei inflației sunt: evoluțiile economiilor externe, prețurile materiilor prime, politica fiscală, tensiunile din piața muncii. Dacă mergeți prin țară veți vedea că sunt zone în care nu mai găsești oameni pe care să-i aduci la muncă”, a mai spus guvernatorul.
În discursul său s-a referit și la creșterile de salarii fără noimă decise de fostele guverne PSD. ”Problema noastră e una fiscală și o spun asta fără răutate. E foarte bine că s-au mărit salariile, doar că ritmul în care s-au făcut… Nu trebuie acum să venim cu corecții brutale care să ducă la șocuri economice.
Evoluția inflației
Rata anuală a inflației IPC a revenit la limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare de 2,5 la sută ±1 punct procentual, încheind trimestrul III 2019 la nivelul de 3,49 la sută (cu 0,35 puncte procentuale sub cel consemnat în luna iunie și, respectiv, cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul prevăzut în cea mai recentă prognoză), se arată în Raportul trimestrial privind inflația.
Determinante pentru tendința dezinflaționistă au fost ieftinirile înregistrate pe segmentul legumelor, în contextul materializării unei recolte favorabile la nivel european. Influențe de sens opus au provenit din partea prețurilor produselor din tutun, respectiv a dinamizării ușoare a inflației de bază CORE2 ajustat, indicând persistența presiunilor inflaționiste din partea factorilor fundamentali. Rata anuală medie a inflației și-a continuat scăderea pe parcursul trimestrului III, până la 3,8 la sută în cazul indicelui determinat pe baza metodologiei naționale – IPC, și, respectiv 3,9 la sută pentru indicatorul calculat conform structurii armonizate – IAPC. Totodată, indicatorul mediu anual a continuat să înregistreze cel mai ridicat nivel din rândul
statelor membre ale UE pentru a paisprezecea lună consecutiv, ecartul față de media europeană menținându-se la peste 2 puncte procentuale.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a continuat și pe parcursul trimestrului III 2019 traiectoria ascendentă vizibilă de la începutul anului, ajungând la 3,4 la sută în luna septembrie, nivel superior cu 0,1 puncte procentuale celui consemnat la finele trimestrului anterior. Avansul componentei a fost indus în principal de segmentul mărfurilor alimentare, preponderent pe fondul persistenței efectelor virusului pestei porcine, cu impact la nivel global. În același timp, inflația de bază a continuat să recepteze în manieră persistentă presiuni pe canalul costurilor companiilor, în condițiile atât ale avansului consistent al veniturilor salariale, cât și, în perioada
recentă, ale amplificării presiunilor din partea costurilor cu energia. În aceste condiții, dinamicile anuale ale prețurilor bunurilor nealimentare și serviciilor de piață au urcat gradual până la cele mai înalte valori ale acestei etape de expansiune economică. Rata anuală de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei s-a temperat în trimestrul II 2019 până la 3,2 la sută (-2,9 puncte procentuale comparativ cu intervalul anterior), exclusiv pe fondul încetinirii avansului anual al remunerării salariale. În schimb, și în perioada aprilie-august mișcarea dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din industrie a fost de sens contrar, intensificându-se până la 14,1 la sută (+3,8 puncte procentuale față de primul trimestru al anului), nivel remarcabil în perioada postcriză, mai ales sub efectul pierderilor de productivitate. Ascensiunea, cu repercusiuni atât din perspectiva presiunilor inflaționiste, cât și a competitivității, a fost antrenată cu preponderență de sectorul prelucrător (excepții notabile fiind industria de prelucrare a hidrocarburilor și, respectiv, cea a altor mijloace de transport), în special ca rezultat al contracției producției, odată cu deteriorarea climatului macroeconomic din
zona euro, principalul partener comercial.
