„În cazul economiei româneşti, unele ajustări ar fi fost foarte dureroase fără asistenţă financiară externă. De exemplu, dacă riscul apariţiei gap-ului de finanţare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat într-o criză a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflaţiei şi implicit asupra activelor financiare ale populaţiei denominate în lei”, subliniază Isărescu, într-o dizertaţie susţinută marţi, cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania.

Potrivit calculelor băncii centrale, România ar fi putut avea, în 2009, un deficit de finanţare estimat între 7,5 şi 16 miliarde de euro, depinzând de sentimentul investitorilor străini şi de dorinţa lor de a reînnoi liniile de finanţare ale băncilor şi ale companiilor private.

Citeşte şi Isărescu: Opţiunea politicii fiscale în România a fost imprudentă între anii 2004-2008