x


  • EUR
    4.7619
    USD
    4.3202
string(9) "lifestyle"

Istoria spirulinei. Când a fost descoperită și cine s-a bucurat pentru prima oară de beneficiile ei?

Spirulina este o algă unicelulară de culoare verde-alăstrui. Ea are o formă de spirală și mărimea sa nu depășește câțiva microni. Este răspândită atât în apele dulci cât și în mări și oceane și este una din plantele care se bucură la ora actuală de cea mai mare atenție din partea cercetătorilor.

Author: Catalina Mares | Sursa: Money.ro | Publicat: 07.10.2019, 10:45

Studiile arată că aproximativ 90% din cantitatea de oxigen de pe Pământ provine de la alge. Algele verzi-albăstrui de exemplu, se găsesc pe toate continentele, singura excepție fiind Antarctica. Există nu mai puțin de 1500 de specii diferite de alge verzi-albăstrui, din care doar 36 sunt considerate comestibile.

Spirulina poate fi găsită în cantități mari în apele calde cu o concentrație mare de minerale. S-a descoperit spirulină chiar și în deșertul Sinai și se pare că doar câțiva stropi de apă sunt destul pentru ca aceasta să se trezească la viață. Dacă se usucă, spirulina devine un supliment alimentar foarte simplu de conservat datorită faptului că se transformă în particule mici, de culoare verde.

 

Istoria spirulinei datează din vremuri demult apuse

Izvoarele istorice atestă faptul că spirulina se consuma în imperiul Aztec în timpul domniei împăratului Montezuma care a condus între anii 1467 și 1520. Se spune că acest împărat iubea peștele la nebunie și ca să-și satisfacă poftele își trimitea periodic supușii să pescuiască în Golful Mexicului, la 300 de km depărtare de capitala imperiului. Odată cu peștele, supușii regelui strângeau și spirulină pe care o uscau și o mâncau cu cereale și un sos preparat din roșii, ardei și diferite condimente.

Nu se specifică dacă marele împărat permitea pescarilor săi să consume din peștele proaspăt pe care ei îl prindeau, dar certitudinea faptului că se hrăneau cu spirulină se dovedește prin puterea și energia pe care le aveau pentru a străbate distanțe atât de lungi la vremea aceea.

Din nefericire, sursa de spirulină din imperiul Aztec a dispărut odată cu conchistadorii spanioli care au secat apele de unde era recolatată spirulina pentru a se forma pășuni și a crea teren cultivabil unde să-și cultive porumbul.

 

Redescoperirea spirulinei în secolul XX

Din vremea aztecilor și până în secolul trecut, mai exact în anul 1960, spirulina a fost dată uitării. Nimeni nu i-a mai acordat atât de multă atenție precum supușii împăratului Montezuma și nici nu s-au mai descoperit alte dovezi ale consumului ei. Dar în anul 1960, spirulina a fost redescoperită din greșeală, de un inginer francez care a preluat controlul asupra unei fabrici de sodă caustică din Mexic și era deranjat de mâzga care formată pe utilaje. Era o mâzgă verde și unsuroasă la atingere precum algele, iar prin arderea ei odată cu deșeurile fabricii, inginerul a realizat că este de fapt spirulină.

De atunci, spirulina a început să fie studiată în laboratoarele din întreaga lume și efectele sale asupra organismului nu contenesc să ne uimească. Spirulina este un aliment complet, plin de minerale, vitamine, proteine și alți nutrienți necesari pentru o viață sănătoasă. Ea este folosită în spațiu făcând parte din dieta astronauților și se spune că în lipsă de alte alimente, omul ar putea supraviețui și doar cu apă și spirulină.

 

Nu doar nutriționiștii moderni recomandă spirulina!

O dovadă vie a valorii nutritive a spirulinei este tribul Kanembu din Chad. Această zonă a Africii se confruntă des cu perioade de secetă și pentru a face față foametei, membri tribului consumă spirulină. Femeile din tribul Kanembu recoltează spirulina în coșuri mari, o filtrează, și apoi o lasă pe nisip să se usuce în bătaia razelor de soare.

La gust spirulina nu este cel mai apetisant aliment, dar prin consumul zilnic, ea ajută populațiile din zonele sărace ale Africii să nu sufere de malnutriție. În plus, încă un avantaj al spirulinei este faptul că nu e deloc pretențioasă la condițiile de mediu, dezvoltându-se practic oriunde găsește puțină apă.

De asemenea, pentru că la urma urmei face parte din regnul alge, spirulina curăță aerul consumând dioxid de carbon pentru a sintetiza substanțe organice în prezența clorofilei, pigmentului verde pe care îl conține. Cu alte cuvinte, ea nu numai că reprezintă un aliment care ar putea salva omenirea de la foamete, ci și de la poluare.