Kovesi: Voi continua să resping cererile comisiilor parlamentare de audiere a procurorilor

0
Kovesi: Voi continua să resping cererile comisiilor parlamentare de audiere a procurorilor

“Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului”, arată Laura Codruţa Kovesi, propusă de premierul Victor Ponta pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în proiectul de management.

Codruţa Kovesi argumentează că “cea mai mare ameninţare la adresa funcţionării DNA este reprezentată de posibilele presiuni (de regulă, din afara sistemului judiciar) urmărind limitarea independenţei procurorilor”.

În proiectul Codruţei Kovesi se mai menţionează că “principalul obiectiv al noii echipe de conducere a DNA trebuie să fie asigurarea continuităţii şi stabilităţii activităţii, iar procurorul şef are un rol esenţial în acest proces, prin definirea de priorităţi şi aplicarea unor standarde de calitate şi eficienţă în activitate”.

Kovesi subliniază că, în ceea ce priveşte îndeplinirea măsurilor stabilite de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) a progreselor României, va urmări optimizarea activităţii pe priorităţi, printre care investigarea cauzelor de corupţie la nivel înalt, a cazurilor de fraude şi conflicte de interese în achiziţiile publice, a celor de spălare de bani şi a infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene.

Un alt obiectiv al celei propuse la şefia DNA este îmbunătăţirea comunicării publice şi a relaţiei cu mass-media. În acest context, Kovesi notează că o posibilă vulnerabilitate ce ţine de comunicarea publică constă în acuzaţiile cu privire la transmiterea neautorizată a unor informaţii din dosare.

Codruţa Kovesi vrea ca, pentru a elimina orice suspiciuni, comunicarea publică să se realizeze exclusiv prin Biroul de presă, iar documentele din dosarele penale să fie făcute publice în forma şi la momentele procedurale stabilite în ghidul de comunicare publică al Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, Codruţa Kovesi intenţionează identificarea celor care oferă presei informaţii din dosare. “Totodată, se va implementa un mecanism prin care procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice vor avea un regim special, folosind autoritatea de emitere de certificate digitale deja existentă, astfel încât fiecare persoană care accesează aceste documente să folosească semnătura electronică, pentru a putea stabili astfel sursa unor eventuale documente apărute în presă”, arată Kovesi, în proiectul de management.

Codruţa Kovesi mai arată că activitatea DNA trebuie dezvoltată în continuare folosind oportunităţile nou apărute în urma evoluţiilor legislative sau asimilând practica recentă a organelor judiciare.

Kovesi consideră că punerea în comun a informaţiilor deţinute de structurile teritoriale ale DNA şi DIICOT, de celelalte unităţi de parchet, de poliţie şi de furnizorii de informaţii va duce la o exploatare mai eficientă a acestora, astfel încât să fie determinate zonele vulnerabile.

Ea a precizat că, spre exemplu, specificul judeţului Constanţa face ca principalul risc infracţional să fie legat de actititatea desfăşurată în port, în timp ce specificul Bucureştiului şi al zonei limitrofe determină un risc semnificativ cu privire la activitatea de evaziune fiscală şi cea de control a organelor fiscale.

“Rechizitoriile unităţilor de parchet din aceste zone nu reflectă însă în mod suficient ponderea pe care o au activităţile menţionate în fenomenul infracţional real, astfel încât este nevoie ca activitatea de investigare să pornească de la fenomenul general spre fapte determinate”, a adăugat Kovesi.

Ministrul interimar al Justiţiei, premierul Victor Ponta, i-a propus, în 3 aprilie, pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi pe Tiberiu Niţu ca procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe lista propunerilor mai sunt Bogdan Licu pentru postul de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general al Parchetului, Alina Bica pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Elena Hosu ca adjunct al procurorului şef al DIICOT.

Proiectele de management ale celor şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere din parchete au fost puse în dezbatere publică, candidaturile urmând să fie verificate de Consiliul Superior al Magistraturii până în 30 aprilie, iar rezultatele să fie analizate în 7 mai.

În 8 mai vor fi intervievaţi candidaţii pentru funcţiile de procuror general, prim-adjunct al procurorului general şi adjunct al procurorului general din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în 9 mai vor susţine interviurile candidaţii pentru funcţiile de procuror-şef al DNA, procuror-şef şi adjunct al procurorului şef din DIICOT, potrivit calendarului stabilit de Secţia pentru procurori a CSM.

Avizele pentru cei şase candidaţi vor fi transmise de CSM Ministerului Justiţiei în 10 mai.