Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat vineri că a ridicat problema armelor în cadrul discuției cu premierul Nicolae Ciucă și a precizat că „lăsăm la latitudinea țărilor să decidă ce să facă (dacă să livreze arme sau nu – n.r.)”.

„Dacă o țară vine la noi și ne spune – „Nu avem tancuri, dar avem veste” – noi înțelegem acest lucru. În anumite cazuri vedem că țările pot face ceva, dar nu o fac pentru că nu vor să aibă o relație proastă cu Rusia.

Dacă vedem că acest lucru nu se întâmplă, creștem presiunea diplomatică și publică. Nu este cazul României. Ce nu acceptăm este ipocrizia. Nu este cazul României. România a fost sinceră și deschisă de la începutul acestui război.

Armele, ca și banii, necesită liniște și nu spune ce primim și de unde primim, decât dacă este un anunț public legat de respectivul aspect. Politica României începând cu 24 februarie este una inteligentă”, a declarat Kuleba, în timpul unei conferințe de presă cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Context

Sprijinul militar al României pentru Ucraina, țara vecină atacată de Rusia, este practic inexistent. Guvernul a anunțat oficial luna trecută că a donat armatei ucrainene 2.000 de căști de protecție balistică și  2.000 de veste antiglonț (toate în valoare de 2 milioane de euro).

Şeful diplomaţiei ucrainene a susţinut miercuri, la Sofia, că refuzul de a furniza arme ţării sale echivalează cu o susţinere pentru ”agresiunea rusă şi exterminarea” ucrainenilor, transmite agenţia EFE.

Ministerul rus al Apărării susținea duminică faptul că România se află printre țările care trimit cei mai mulți mercenari în Ucraina , potrivit agenției ruse de stat, TASS.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a declarat duminică că Kievul ar fi angajat peste 6.800 de mercenari străini din 63 de țări, de la începutul „operațiunii speciale” ruse în Ucraina.

„Regimul naționalist de la Kiev a angajat un total de 6.824 de mercenari străini din 63 de țări de la începutul operațiunii militare speciale”, susținea Konașenkov.

„Cei mai mulți mercenari – 1.717 persoane – au venit din Polonia, iar aproximativ 1.500 din SUA, Canada și România, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Apărării”, scria TASS, parafrazându-l pe oficialul rus.

În replică, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a respins luni acuzațiile Moscovei drept ”informații false” și „intoxicare”.

”E o informație falsă. Este o informație cu care Rusia intoxică zilnic opinia publică internă. E un tip de manipulare, prin prezumția datelor foarte exacte, ei încearcă să arate că au date foarte exacte. Să nu uităm că la Moscova au fost arestați și pedepsiți generali pentru că nu au avut informații exacte. E o încercare de a arăta că e o coaliție mondiale împotriva Rusiei, e făcută pentru opinia publică internă rusă”, a spus Dîncu la Digi24.

Anterior, RIA Novosti, agenție de presă rusă care transmite propaganda Kremlinului, scria că ”un grup secret de monitorizare al NATO, din care fac parte angajați din România”, și-ar fi început activitatea la Odesa. RIA Novosti cita o sursă din cadrul forțelor de ordine ruse, care la rândul ei cita”informatori din cadrul trupelor ucrainene”.

În replică, North Star Support Group (NSSG) – unul dintre liderii globali ai segmentului de servicii de consultanță și management al riscului pentru companii private ce desfășoară operațiuni de business în cele mai dificile regiuni din lume – a anunțat că informația transmisă de agenția RIA Novosti, conform căreia colaboratori români ai companiei ar fi implicați în  operațiuni desfășurate în Odesa, este complet falsă.