Berlinul a salutat anunţul autorităţilor de la Riga. Ruprecht Polenz, membru al Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului (camera inferioară a parlamentului german), i-a transmis recent preşedintelui leton Andris Brezins că poziţia Letoniei a fost ‘un semnal internaţional extraordinar’ pentru viitorul monedei unice europene.

Recent, Polonia, Republica Cehă şi Bulgaria au declarat că aderarea lor la zona euro va fi amânată până când aceasta îşi va fi rezolvat criza datoriilor. Potrivit tratatelor de aderare la Uniunea Europeană, toate cele 12 state intrate în UE în 2004 şi 2007 (printre care şi România), majoritatea situate în Europa Centrală şi de Est, au obligaţia de a intra în zona euro cât mai curând din momentul în care sunt deplin pregătite.

În ianuarie 2011, Estonia a aderat la zona euro, economia sa înregistrând ulterior o uşoară creştere. Premierul estonian Andrus Ansip s-a angajat să aducă indicatorul PIB/locuitor al ţării sale în topul primelor cinci din Uniunea Europeană.

În Lituania, un stat din afara zonei euro care va asigura preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE în a doua jumătate a anului viitor, economia a avut o evoluţie pozitivă anul trecut, iar în acest an va avea o creştere de 2,4%, potrivit unor prognoze recente.

În timpul crizei economice, economia letonă a scăzut cu 18%, cea mai gravă din UE, Letonia devenind prima ţară din forul comunitar european ce solicită asistenţă financiară internaţională, în valoare de 7,5 miliarde de euro. Ulterior, situaţia economică a ţării s-a ameliorat în mare măsură, dar încă rămân de luat măsuri pentru reducerea deficitului excesiv, combaterea şomajului şi a sărăciei.

Un sondaj de opinie realizat de institutul Latvijas Fakti, pe un eşantion de 1.000 de letoni, arată că doar 35% din populaţia Letoniei susţine adoptarea euro, în timp ce 59% din letoni se opun acestei perspective, adaugă sursa citată.