Deprecierea monedei naționale în raport cu cea europeană și testarea apropierea de nivelul psihologic de 4,8 lei/euro este o consecință a adâncire a deficitului comercial din ultimii ani, a investițiilor scăzute dar și a unui fenomen existent în regiune, de slăbire a monedelor naționale. În plus, se apropie sfârșitul anului. „În general cu o lună înainte de sărbătorile de iarnă leul se depreciază și s-a întâmplat lucrul acesta în ultimii 7-8-10 ani. Pe de altă parte, avem veștile despre economia României, care nu merge tocmai bine, și era normal ca traderii de pe piața valutară să devină nervoși și să pună presiune pe leu. Probabil cursul de schimb va depăși 4,80 lei pentru 1 euro. În următoarele câteva luni leul se va afla pe un trend de depreciere, nu foarte abruptă, pe care Banca Națională o va controla cu intervenții pe piață din când în când, pentru că leul în momentul acesta este puțin prea puternic tinând cont de dezechilibrele economice care s-au acumulat în economia românească în ultimii 3 – 4 ani fără ca leul să se deprecieze în perioada respectivă”, a explicat analistul economic Dragoș Cabat pentru RFI.
Banca Naţională a României a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,7759 lei/euro, 4,3145 lei/dolar, 5,5810 lei/liră sterlină, 4,3522 lei/franc elveţian. Moneda europeană a atins un nou record istoric în faţa celei naţionale. În ultimele patru şedinţe BNR, euro a atins de trei ori maximul istoric în faţa leului.
Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, susține că principalul motiv al deprecierii monedei naționale este creșterea deficitului comercial din cauza politicilor ”wageledgrowth” din ultimii trei ani (creștere economică bazată pe creșterile de salarii). ”Deficitul comercial (diferența dintre importuri și exporturi) din primele 9 luni ale acestui an a crescut la 12 miliarde de euro, +20% față de anul anterior și cel mai mare nivel din ultimul deceniu. Doar în ultimii trei ani deficitul comercial a fost de 40 miliarde de euro, în condițiile în care nivelul cumulat din ultimul deceniu a fost de aproape 100 miliarde de euro. Deprecierea constantă (în fiecare an din ultimul deceniu) a monedei naționale a alimentat creșterea inflației (firmele importatoare au crescut prețurile locale exprimate în lei pentru acoperirea costurilor în creștere la import, din cauza deprecierii monedei naționale). Importurile au crescut din cauza excesului de cerere peste oferta domestică, alimentând presiuni asupra monedei naționale (plătim mai multă valută la import decât încasăm la export), cererea netă de valută fiind aproape 100 miliarde de euro în ultimul deceniu. Nivelul cumulat al investițiilor străine directe (ISD) din ultimul deceniu nu a depășit 35 miliarde de euro (doar o treime din deficitul comercial este finanțat prin ISD), restul fiind capitaluri volatile (speculative) și foarte scumpe. Importurile au fost alimentate de creșterea excesivă de salarii din sectorul public (+60% în ultimii 3 ani, cauzând deficite fiscale record finanțate pe datorie și reducând la minim istoric bugetul pentru investiții publice), ceea ce a determinat și creșterea salariului mediu în sectorul privat (+40% cumulat în ultimii 3 ani). Diminuarea marjei brute și creșterea salariilor a generat, mai departe, două efecte grave în mediul de afaceri: scăderea profitului companiilor (diminuând capitalul pentru investiții) și creșterea prețurilor. Inflația a fost alimentată de foarte mulți factori: creșterea costurilor companiilor, excesul de cerere și deprecierea monedei naționale. Astfel, România a fost campioană UE la inflație aproape în fiecare luna din ultimii 3 ani (10% cumulat). Inflația în creștere realimentează deprecierea monedei naționale, deoarece investitorii străini se retrag din cauza erodării randamentelor reale exprimate în țară lor domestică (retrageri de capital). Mergând mai departe pe efectele de rundă secundară, diminuarea investițiilor companiilor și creșterea costurilor a cauzat erodarea competitivității la export. România înregistrează al doilea cel mai scăzut nivel al exporturilor / locuitor din UE. Problema este amplificată de polarizarea mediului de afaceri, în condițiile în care 95% din companii active în România sunt microîntreprinderi și majoritatea exportă foarte puțin. România este pe ultimul loc din UE din perspectiva concentrării exporturilor în rândul companiilor < 10 angajați”, susține Guda.
Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului BNR, a declarat pentru Digi24 că „tot balanța comercială rămâne principala cauză reflectată în balanța contului curent”. „Dacă plec de la ce spune presa în aceste zile: maxime istorice, răsturnări de curs, e un lucru bun că aceste maxime istorice sunt foarte mici. Deprecierea de azi reprezintă jumătate de ban, iar dacă ne raportăm la ultima zi din octombrie, intrarea în noiembrie și până azi, o să vedem că toată depreciere e de 1,53”, a declarat oficialul BNR. În ceea ce privește estimarea că un euro ar putea ajunge la 4,82 de lei, Adrian Vasilescu a spus că „numărul cititorilor în stele nu a scăzut foarte mult nici în acest an”. „E a treia lună de toamnă, vine iarna și întotdeauna leul are o tendință de depreciere și nu doar leul. Uitați-vă la polonezi, la cehi, la unguri. Și acolo sunt deprecieri. Importurile se plătesc în valută. Asta fac importatorii, se duc afară, cumpără și asta se vede în balanța comercială și pe piața valutară”, a spus Vasilescu.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea recent, în 6 noiembrie, că fluctuaţia leului, între 4,72 şi 4,76 unităţi pe euro este minoră în comparaţie cu evoluţiile forintului în Ungaria sau ale zlotului în Polonia, care au înregistrat variaţii mult mai mari.
