Linia electrică aeriană Cernavodă-Stâlpu, investiţie de 75 de milioane de euro – Proces tehnic unic în România, cei mai înalţi stâlpi din Reţeaua Electrică de Transport, de 150 de metri înălţime, ridicaţi cu macara de 600 de tone special adusă din Germania

0

”Construirea Liniei Electrice Aeriene 400 kV Cernavodă-Stâlpu, proiect co-finanţat prin Mecanismul Connectig Europe Facility, avansează în ritm accelerat. În prezent, echipele constructorului, Electromontaj SA, şi ale Transelectrica finalizează o etapă unică în istoria infrastructurii energetice mari româneşti, de o complexitate tehnică extraordinară, respectiv ridicarea celor mai înalţi doi stâlpi din Reţeaua Electrică de Transport a României”, anunţă transportatorul naţional de energie Transelectrica. 

Având o înălţime de 150 de metri şi o greutate de aproximativ 320 de tone fiecare, ridicarea stâlpilor s-a realizat pe tronsoane, cu o macara de 600 de tone special adusă din Germania, într-un proces tehnic unic în România. Pentru construirea fundaţiilor unui singur stâlp s-au folosit 1402 metri cubi de beton şi 133 de tone de armătură. Ridicarea unui singur astfel de stâlp a necesitat un interval de timp de aproximativ 3 săptămâni, în funcţie de condiţiile meteorologice.

Amplasaţi pe cele două maluri ale Dunării, aceştia au o înălţime de 150 de metri şi vor susţine conductoarele liniei electrice aeriene ce vor traversa Dunărea.

Preşedintele directoratului, Gabriel Andronache, şi Ştefăniţă Munteanu, membru al Directoratului, au vizitat joi şantierul de la Cernavodă unde se finalizează înălţarea celui de-al doilea stâlp, printr-un proces tehnic complex utilizat pentru prima dată în România într-o lucrare de infrastructură energetică.

„Felicit echipele de specialişti care s-au implicat şi dedicat pentru dezvoltarea acestui proiect esenţial pentru consolidarea securităţii energetice a României. Creşterea capacităţii de integrare a energiei regenerabile în reţeaua electrică de transport este una dintre axele principale ale planului nostru de dezvoltare, iar contribuţia liniei Cernavodă-Stâlpu la atingerea acestui obiectiv este însemnată. Faptul că se realizează o lucrare de asemenea anvergură în ultimii peste 30 de ani este dovada faptului că se poate!”, a declarat Gabriel Andronache.  

Demersurile pentru realizarea acestei faze importante a lucrării, respectiv traversarea fluviului Dunărea, au implicat pregătiri speciale din partea constructorilor şi a echipelor de specialişti ai Transelectrica.

Următoarea etapă a proiectului va demara la începutul lunii octombrie şi este reprezentată de tragerea conductoarelor pentru fluviul Dunărea, urmând ca în luna decembrie să fie finalizate lucrările de construire a liniei electrice aeriene. Ultima lucrare de traversare a Dunării cu o linie electrică aeriană fost realizată în 1987, fiind vorba despre LEA 400 kV Cernavodă – Gura Ialomiţei.

Obiectivul de infrastructură Linia Electrică Aeriană 400 kV Cernavodă-Stâlpu, o investiţie în valoare totală de circa 75 de milioane de euro, beneficiază de cofinanţare nerambursabilă de 27 de milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei – Connecting Europe Facility (CEF).

Proiectul face parte din Coridorul Nord-Sud de interconexiuni de energie electrică din Europa Centrală şi din Europa de Sud-Est (North-South Interconnection East Electricity) şi are rolul de a consolida secţiunea transversală între coasta de vest a Mării Negre şi restul sistemului european, contribuind totodată la întărirea reţelei de transport al energiei electrice din România, la creşterea capacităţii de interconexiune dintre România şi Bulgaria şi la integrarea energiei eoliene produse în zona Dobrogea.

Traseul liniei proiectate are o lungime de 160 de kilometri şi străbate teritoriul a trei judeţe: judeţul Constanţa (6 kilometri cu dublu circuit), judeţul Ialomiţa (94 de kilometri cu dublu circuit şi 5 kilometri cu simplu circuit) şi judeţul Buzău (54 kilometri cu dublu circuit), cu 22 de unităţi administrativ teritoriale: Cernavodă, Seimeni, Stelnica, Borduşani, Făcăeni, Vlădeni, Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiţei, Ţăndărei, Valea Ciorii, Scânteia, Griviţa, Miloşeşti, Padina, Pogoanele, Smeeni, Gherăseni, Costeşti, Stâlpu, Saligny, Feteşti şi Luciu.