Agenția de evaluare FTSE Russell a promovat piața de capital românească la stadiul de piață emergentă, de la cel de frontieră, după ce Bursa de Valori București a atins și ultimul criteriu necesar, cel de lichiditate. Anul trecut, rulajele erau în declin după 11 luni, dar furtunoasa lună decembrie antrenată de ordonanța de urgență cu prevederi drastice pentru mediul corporativ a majorat volumele până acolo unde promovarea a putut fi realizată. Între timp, activitatea de tranzacționare s-a redus din nou, dar piața locală atinge un statut de unde va avea acces la plasamente în creștere, pe care le pot aduce fondurile de investiții pentru piețele emergente. Bursa românească a fost promovată joi seara, printr-o decizie istorică, de agenția de evaluare financiară FTSE Russell la statutul de piață emergentă, depășind astfel stadiul de piață periferică. Practic, piața locală de acțiuni intră într-o nouă ligă, categoria „Secondary Emerging”, a 3-a după „Developed Market” și „Avanced Emerging”, unde joacă fonduri de investiții de mărime mai mare și care pot aduce bani de ordine de măsură mult mai ridicate decât resursele cu care vin jucătorii prezenți în momentul de față. BVB poate deveni piață emergentă și sub criteriile MSCI, agenție urmărită de încă și mai mulți investitori, însă pentru aceasta ar fi nevoie de listarea Hidroelectrica.
Miza obținerii noului calificativ o reprezintă accesul la fonduri ale investitorilor nerezidenți mult mai relevante la nivel global și trecerea pieței de capital românești într-o ligă cu o expunere de 50 de ori mai mare. Astfel, dacă, în piețele de frontieră, FTSE are incluse peste 360 de companii listate având capitalizări agregate de circa 111 miliarde dolari, în schimb pe piețele emergente sunt listați peste 4.520 emitenți cu valori de piață însumate de circa 5,2 trilioane dolari.
La sfârșitul anului trecut, investitorii activi la Bursa de Valori București reclamau zile de „șoc și groază”, după valul de vânzări și prăbușirea cotațiilor adusă de modificări de Cod Fiscal promovate de guvernanți sub denumirea de „taxa pe lăcomie”. Măsurile care includeau o taxă pe activele bancare, plafonarea prețului gazelor naturale, taxă pe cifra de afaceri în energie și impuneri suplimentare în domeniul telecom a enervat investitorii, iar unul dintre ei chiar declara pentru Profit.ro că a fost scos din spiritul Crăciunului. Este un paradox că exact volumele excepționale din acele zile au ridicat lichiditatea pieței locale la niveluri care a putut să o claseze într-o categorie superioară.
Articolul integral pe PROFIT.RO
