În context, acesta a atras atenţia că România trebuie să creeze mai multe locuri de muncă şi să nu se bazeze doar pe investitorii străini, astfel încât generaţiile viitoare să poată contribui la sistemul de pensii din care să se poată susţine viitorii pensionari.
„Mi-aş dori să vedem astfel de proiecte implementate cât se poate de repede, pentru că, altfel, este foarte greu să creăm locuri de muncă. Există supracapacitate de producţie la nivel european, ştim cum evoluează economia europeană şi cum va fi influenţată de reducerea deficitului bugetar pe termen foarte lung şi de datoria publică. Deci, nu trebuie să ne aşteptăm că în România se vor crea locuri de muncă de către investitori străini, poate cu excepţia consumului, pentru că există aceste supracapacităţi de producţie. Se vor căuta pieţe de desfacere şi România ar putea fi una dintre aceste pieţe. Deci, crearea unor locuri de muncă în domenii precum infrastructură, energie reprezintă un lucru absolut esenţial în viitorul economiei româneşti, ca să avem acei oameni care, în viitor, să ne plătească şi nouă pensiile”, a explicat Lucian Anghel.
Însă, aceste locuri de muncă, în general, se creează prin finanţare. Mai mult, pentru păstrarea locurilor de muncă este nevoie de finanţare.
Potrivit acestuia, una dintre puţinele resurse de finanţare o constituie fondurile de pensii private, care înseamnă două miliarde de euro şi au un ritm de creştere relativ susţinut.
„Fondurile de pensii private ar trebui să aibă un rol din ce în ce mai important în viitor. Că ne-am dori să fie de 50 de miliarde ca în Polonia…, dar Polonia are o strategie pe termen lung şi a accelerat cota de contribuţie. Am reuşit împreună cu colaborarea CNVM (Comisia Naţională a Valorilor mobiliare n.r) să relaxăm, să reducem la zero comisionul de admitere pentru corporate bonduri. Asta înseamnă pentru fondurile de pensii alternative un plus de a-şi plasa pe termen lung lichidităţile în lei. GDF-ul este un prim exemplu. Sunt mai multe proiecte pe care le discutăm în momentul de faţă, iar ce va depinde de BVB vom face tot ce este nevoie pentru ca aceste corporate bonduri să se dezvolte în România pentru că, de circa 4-5 ani, nu putem spune că avem o piaţă. Evident că această reducere la zero, atât din partea BVB, cât şi din partea CNVM, a comisionului de emitere, care era destul de important, va conduce la un început pentru piaţa de corporate bonds şi ar putea să fie o veste bună pentru fondurile de pensii. Am încercat inclusiv cu administratori de fonduri mutuale să creăm un alt indice benchmark, BET- Benchmark, am adus un nou instrument ETF, primul instrument de acest gen pe piaţa locală, deci încercăm să dezvoltăm, dar este nevoie de timp şi de modificări legislative”, a precizat Anghel.
Preşedintele BVB a ţinut să sublinieze că România înregistrează deficit de cont curent, deci ies din ţară anual câteva miliarde de euro, iar în perioada următoare va trebui să începem să plătim datoriile către Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.
De asemenea, investiţiile străine directe au scăzut, la fel şi remiterile românilor, care de la 7,8 miliarde de euro în 2008 ajung undeva în jur de 4 – 4,5 miliarde de euro.
„Deci, şi aici o pierdere de circa trei miliarde de euro pe care nu-i mai vedem nici măcar în consum. Este posibil să vedem o schimbare, având în vedere că românii lucrează în Spania şi Italia, pentru următorii cinci ani. Creşterea aceasta de 10% de care ne bucurăm mi-e tare teamă să nu vină de la doctorii care au plecat, deci de la noua forţă de muncă calificată care transferă bani la început, că este o perioadă de inerţie la început, în care îţi susţii familia până reuşeşti să o aduci la tine”, a menţionat Lucian Anghel.
Nici la atragerea fondurile europene România nu stă mai bine, în condiţiile în care atrage net 1,5 – 1,3 miliarde de euro.
„Scăzând ceea ce plătim, inclusiv agricultura, este suficient pentru necesitatea României de a se dezvolta? Este nevoie de mult mai mult şi cu alte surse de finanţare pe care s-ar putea să nu le am pe termen lung”, a spus el.
La toate acestea se adaugă deficitul bugetar, care va trebui redus, conform dispoziţiilor UE.
„La deficitul bugetar discutăm de 24 miliarde, mai puţin faţă de 2009. Suntem în UE şi va trebui ca pe termen lung să reducem deficitul bugetar, un deficit care în trecut reprezenta o sursă de finanţare a economiei. Că discutăm de consum sau de achiziţii publice nu contează. Erau nişte surse care finanţau economia. Deci, va trebui să reducem deficitul, deşi stăm mult mai bine decât alte ţări. Datoria publică este încă la un nivel redus, deşi la 100 de lei venituri deja începem să plătim 5 lei dobânzi, dar părerea mea este că avem nevoie de infrastructură, ori aceasta înseamnă o creştere a datoriei publice care trebuie finanţată din nou”, a adăugat şeful BVB.
