Românii sunt așteptați la urne, pe 26 mai, pentru a vota la alegerile europarlamentare, dar și la referendumul pe teme de justiție convocat de președintele Iohannis.

Cu șase zile înaintea votului, sondajele de opinie arată, unanim, declinul familiilor politice europene tradiționale, ascensiunea formațiunilor populiste și extremiste, dar și impunerea unui nou curent pro-european.

Tendințele europene sunt confirmate inclusiv în spectrul politic românesc.

Aceste alegeri europarlamentare prezintă și o caracteristică importantă: este pentru prima oară în istoria UE când un stat membru- Marea Britanie – organizează scrutinul electoral știind că cei care pleacă la Bruxelles se vor întoarce, teoretic, repede acasă.

Este de așteptat ca amânarea Brexit să producă măcar o consecință imediată: grupul celor 73 de europarlamentari britanici poate influența decisiv negocierile pentru alegerea șefilor instituțiilor europene.

Asta dacă președintele Consiliului, Donald Tusk, insistă ca instalarea noilor președinți ai Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului European să se facă rapid, până în septembrie, înainte de noua dată-limită a Brexit: 31 octombrie 2019.

Articolul integral în CURS DE GUVERNARE