> Ce măsuri de relansare economică credeţi că ar trebui luate?

În primul rând, trebuie să acceptăm că ne aflăm într-o criză. După aceea, trebuie acţionat la toate nivelurile, atât la cel guvernamental, cât şi la cel al companiilor. Cea mai mare provocare o reprezintă faptul că, anul acesta, avem alegeri. Aceste acţiuni presupun un act de guvernare profesionist şi responsabil. În momentul în care avem alegeri electorale, acest act este nuanţat. Trebuie să acceptăm că este nevoie de participarea activă a Guvernului în economie, lucru ce nu s-a întâmplat până acum.

Legat de plata TVA-ului către companii, este o chestiune care trebuie făcută în mod profesional, pentru a permite firmelor să opereze în mod normal. Problema este că şi Guvernul are nevoie de cash pentru a-şi plăti datoriile către companii. Eu văd gestiunea Executivului ca având aceleaşi principii ca gestiunea unei companii, la altă scară, ce-i drept. Guvernul are o datorie pe care trebuie s-o eşaloneze. Guvernul trebuie să fie profesionist în gestionarea cash-flow-ului, ca orice firmã, mai ales în vreme de criză. Guvernul trebuie să se gândească la modalitatea prin care să-şi maximizeze intrările, respectiv veniturile din taxe, să maximizeze intrarea de surse de pe piaţa internă sau externă. Apoi, trebuie reduse costurile în mod eficient, să-şi păstreze suficiente resurse pentru a-şi efectua programul operaţional şi investiţional.

> În acest sens, este necesară majorarea de taxe şi impozite?

Este o opţiune pentru stat, aşa cum orice manager se gândeşte cum să-şi maximizeze veniturile. Problema aici este însă că această creştere a taxelor scade capacitatea de generare de venituri din partea companiilor. Această măsură ar putea duce la scăderea veniturilor la buget, pentru că, din cauza taxelor prea mari, firmele nu vor putea să se extindă, să investească, să se dezvolte. Guvernul trebuie să rezolve această problemă delicată a raportului între nivelul taxelor şi cel al dezvoltării economice.

Problema fundamentală, din punctul meu de vedere, este gestionarea disciplinată şi responsabilă a resurselor publice. Guvernanţii cred că-şi dau seama de asta, am văzut un efort de consultare serios în acest an. Ceea ce e însă de aşteptat este nivelul măsurilor luate ca urmare a acestor consultări.

Rămâne de văzut ce rezultate vor avea programe precum “Prima Casă”, promisiunile privind plata datoriilor de către stat etc. Nu am văzut rezultate suficient de puternice privind atragerea şi utilizarea fondurilor europene. În continuare, cred că este o sursă de finanţare la buget, insuficient folositã.

> Petrom vrea să atragă fonduri UE?

Aceste resurse sunt atât pentru companiile mari, cât şi pentru cele mici. Cred că este o lipsă de responsabilitate a oricărui manager de companie, fie mică sau mare, să nu mobilizeze fonduri din surse publice. Fiecare manager trebuie să vadă ce poate să atragă atât de pe plan intern, cât şi extern.

> Având în vedere cum au evoluat lucrurile până acum, vă aşteptaţi la o creştere a fiscalităţii acum sau în anul următor?

Nu mă aştept anul acesta la creşterea fiscalităţii. Anul viitor va fi unul de decizie în acest sens. Dacă activitatea economică nu va fi stimulată să crească, dacă fondurile europene vor fi în continuare sub-utilizate şi dacă proiectele de investiţie nu sunt demarate la o scară ridicată, atunci sursele pentru acoperirea cheltuielilor vor trebui să vină din ridicarea nivelului taxării. Optimizarea surselor fiscale este o artă care intră în responsabilitatea fiecărui Guvern.

> Aceste măsuri nepopulare, în afară de creşterea fiscalităţii, ar mai fi şi altele?

Este vorba despre politicile de ajutor social şi de ajutor de stat privind companiile. Aceste companii trebuie ajutate, dar, lucru greu de realizat
într-un an electoral, acest ajutor trebuie acordat pe criterii economice, nu numai sociale. A avea ca obiectiv numai menţinerea locurilor de muncă este o tactică pe termen scurt.

Ajutoarele sociale trebuie acordate către categoriile vulnerabile ale populaţiei. Obiectivul de ajutor de stat trebuie să meargă către sectoare cu potenţial de dezvoltare şi către companii care au nu numai piaţă şi cerere, dar şi capacitatea managerială să-şi realizeze potenţialul industrial. Pentru mine, ceea ce e critic este faptul că acest ajutor de stat, care este limitat, trebuie direcţionat cu mare simţ de răspundere către aceste societãţi cu potenţial de dezvoltare.

> Care credeţi că sunt sectoarele economiei care ar putea să tragă economia în sus?

Avem potenţial în câteva sectoare. Aş menţiona, în primul rând, sectorul energetic. Şi nu spun asta pentru că reprezint un operator în acest sector. Potenţialul de dezvoltare al României este foarte mare în domeniul energiei.

Văd, cu tristeţe, cum agricultura este de 20 de ani pe lista tinerelor speranţe ale economiei româneşti.

Agricultura este un sector care, dacă este gestionat cu profesionalism, poate să tragă în sus economia românească.Sectorul de construcţii, atât pe zona civilă, cât şi pe cea industrială, rămâne unul cu mare potenţial. Aş mai vrea să îl menţionez şi pe cel al serviciilor. Mă refer aici, în primul rând, la IT şi retail. Sectorul de retail vine şi ca o extindere a sectorului agriculturii. Nu pot trece cu vederea sectorul auto, datorită, în primul rând, expertizei şi experienţei pe care le avem în acest domeniu. În domeniul industrial, sectoarele legate de construcţii sunt şi ele importante. Pentru aceste domenii, Guvernul ar trebui să ia acum o decizie fundamentală, şi anume ca, peste cinci ani, să avem trei industrii prioritare, care să mobilizeze întreaga energie publică şi privată. Trebuie făcut acest focus, să ne concentrăm pe dezvoltarea acestor sectoare, nu să facem de toate şi, de fapt, nimic. Creăm focusul să adãugăm celelalte, nu invers.

> Cum va fi al doilea semestru?

Nu văd o revenire economică în S2, aşa că revenire pe piaţa petrolieră nu poate apărea. S2 va fi unul foarte dificil. Economia vestică nu va creşte semnificativ pentru a ne creşte nouă exportul. Piaţa românească nu are cum să aibă un plus şi va pune presiune pe cerere. În S2, şi consumul privat va fi afectat. Măsurile de restructurare luate de companii în S1 se vor vedea în scăderea şi mai accentuată a consumului în S2. Guvernul nu va avea suficient cash-flow ca să stimuleze economia. Aceste elemente sunt intercorelate, aşa că nu pot fi optimistă. La toate acestea, adăugăm alegerile şi avem tabloul complet.

> Anul acesta expiră cei cinci ani de la contractul de privatizare. Vă gândiţi la vinderea de active (esenţiale, n.red.)?

Ce facem noi acum a fost prima reacţie la şoc. A doua parte a fost evaluarea pieţei, a crizei economice, un răspuns rapid, la fel. Pentru mine, primul răspuns după începerea crizei, septembrie-octombrie 2008, a fost un focus puternic pe lichidităţi pentru a fixa cash-flow-ul. În S1 am încercat să restructurăm poziţia noastră pe cash-flow, să atragem fonduri externe pentru a ne putea mobiliza, în următorii doi-trei ani, cash-flow-ul intern. Studiem mereu evoluţia pieţei pentru a vedea ce dinamică are. Încercăm repoziţionarea Petrom în această nouã piaţă. Cred cã revenirea va dura între trei şi cinci ani ca sã ajungem la nivelurile anterioare crizei. Avem nevoie, pentru următorii cinci ani, să ne reevaluăm modelul de business în această nouă piaţă. Trebuie să vedem ce putem face pentru a putea avea un viitor sustenabil, să fructificăm oportunităţile care apar şi să răspundem cerinţelor acţionarilor fie cu produse, fie cu profitabilitate. În acest proces încercăm să revizuim portofoliul de activităţi, de investiţii şi de oportunităţi pe care le avem pe piaţa petrolului. Aceste elemente, de profitabilitate, de lichiditate şi de strategie, le vom finaliza până la sfârşitul anului şi vom propune o strategie pe fiecare componentă.

> Vă gândiţi la renunţarea la anumite activităţi considerate ineficiente?

Procesul de eficientizare nu s-a oprit şi nu se va opri. Trebuie evaluate dimensiunea, scopul lor şi timpul, ţinând cont de noile condiţii de piaţă.

Ele sunt altele acum decât în urmă cu cinci ani, când am început acest proces. Fundamental sunt aceleaşi – cei patru piloni care sunt în continuare valabili -, vom rămâne pe aceleaşi activităţi. Încercăm să facem un balans între interesele pe termen scurt şi cele pe termen lung. Este uşor să renunţi acum la unele activităţi. Noi nu credem însă în renunţarea la activităţi. Trebuie să ai maturitatea managerială de a ţine cont atât de proiectele care îţi aduc cash-flow pe termen scurt, cât şi de cele care aduc cash pe termen lung.

> Strategia pe 2010 rămâne în picioare sau e posibil ca noul ei termen să fie 2015?

Nu avem un termen nou, dar revizuim întreaga strategie până la sfârşitul anului. Clar că unele obiective nu vor putea fi realizate în 2010, dar vom formula o nouă strategie. Obiectivele pot fi unele atinse în 2010 sau mai târziu. Direcţiile sunt aceleaşi, dar le putem realiza cu anumite resurse şi într-o anumită perioadă.

> Spuneaţi că v-a precocupat mult atragerea de lichidităţi, pentru a nu avea probleme în următorii doi-trei ani. Staţi bine la capitolul cash sau mai aveţi nevoie?

Obiectivul nostru este să avem o strategie prudentă, dar să avem şi un business sustenabil pe termen lung. Avem doi piloni: capacitatea noastră internă şi atragerea de resurse. Avem o anumită o capacitate internă balansată optim de resursele externe. Pe măsură ce capacitatea noastră internă fluctuează, este nevoie să realizăm optimul cu resurse atrase de pe piaţă. În prezent, suntem bine poziţionaţi pentru următorii doi-trei ani. La sfârşitul anului, când vom defini strategia pe termen mediu, vom puteam realiza o politică de finanţare care să răspundă ţintelor. Direcţiile sunt stabilite, trebuie să stabilim ţintele pe ani şi în funcţie de resurse. Ne interesează să avem o continuitate pe termen lung printr-o strategie prudentă.

> Legat de politici prudente, majorarea de salarii cum se încadrează (Petrom a majorat salariile de la 1 iunie, n.red.)?

Pentru mine, majorarea de salarii este un obiectiv strategic, nu doar un element financiar. Cred cu tărie că o companie nu-şi poate realiza obiectivele strategice fără o forţă de muncă loială şi performantă. Or, ceea ce am încercat şi am făcut prin această creştere, în ciuda poate a ceea ce ar fi dictat o prudenţă financiară, a fost să stimulăm loialitatea şi performanţa angajaţilor, astfel încât ei să contribuie la dezvoltarea companiei. Dacă forţa de muncă nu este aliniată cu obiectivele strategice, nu cred că o companie poate să-şi atingă ţintele.

> Dar forţa de muncă vă dă în judecată…

Aşa e, şi este o mare dilemă managerială. Este un drept legal al angajaţilor, pe care noi îl contestăm pentru că plăţile respective s-au făcut, aşa că nu există un suport real.

Are însă o bază juridică, conform legislaţiei procesuale civile. Faptul că un judecător a fost de acord cu masa de salariaţi şi nu cu noi nu pot să-l pun pe seama angajaţilor. Probabil că este de vină procesul juridic prin care s-a ajuns la această decizie. Sper şi cred că angajaţii Petrom sunt conştienţi de faptul că impactul pe care aceste litigii îl au asupra situaţiei financiare a companiei nu este benefic pentru ei.

CV Mariana Gheorghe

• Director general executiv Petrom
• Născută în 1956, este căsătorită şi are un fiu
• A absolvit: Facultatea de Relaţii Internaţionale – Academia de Studii Economice Bucureşti, în 1979, Facultatea de Drept – Universitatea Bucureşti, în 1989, şi Finanţe Corporatiste la London Business School, în 1995. Şi-a început cariera în 1979, deţinând diverse poziţii în cadrul a două companii româneşti, Policolor şi Chimica-Romferchim, până în 1991
• Între 1991 şi 1993, Mariana Gheorghe a lucrat pentru Ministerul Finanţelor din România, unde a deţinut funcţia de director general adjunct în departamentul de Finanţe Internaţionale
• Începând cu 1993, a lucrat pentru Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, mai întâi ca bancher asociat, apoi ca bancher principal pentru Europa de Sud-Est şi regiunea Caspică
• După privatizarea Petrom, în 2004, a devenit membru al Consiliului de Administraţie al Petrom, ca reprezentant BERD

Profil Petrom

• Este cea mai mare companie din România. Face parte din grupul austriac de petrol şi gaze OMV. În prezent, compania se confruntă cu o avalanşă de litigii de muncă şi s-a împrumutat, în ultimele aproximativ nouă luni, cu peste 1,5 mld. euro
• La finele primului trimestru avea 31.685 de salariaţi
• Profitul companiei a scăzut în primul trimestru cu 48%, la 506 mil. lei (118,6 mil. euro), iar veniturile au coborât cu 32,6%, la 3,46 mld. lei (813 mil. euro), faţă aceeaşi perioadă din 2008