Premierul Nicolae Ciucă a confirmat marți, la Parlament, că membrii cabinetului său au discutat cu președintele Klaus Iohannis pe tema sistemului de pensii din România și despre posibilitatea renegocierii PNRR. Premierul a ținut să precizeze că nu s-a luat o decizie în acest sens. Declarația sa are loc în contextul în care PSD dorește creșterea procentului până la 11,7% din PIB pentru pensii însă, acest lucru necesită o renegociere a PNRR (Programul Național de Redresare și Rezilență) cu Bruxelles-ul.
”La discuţia pe care am avut-o, cu domnul preşedinte, cu fiecare ministru în parte, s-au discutat mai multe subiecte, a fost şi acesta. Şi atunci am fost destul de clari în ceea ce priveşte posibilitatea de renegociere. E adevărat, domnul ministru a prezentat şi atunci şi a discutat şi cu mine că acest procent de 9,4% nu ar fi suficient, suntem cu toţii de acord cu el, dar am stabilit să se demareze procesul de reformă a pensiilor, în general şi după aceea vom…” a spus premierul.
Întrebat dacă preşedintele şi-a dat acordul pe renegocierea PNRR, Ciucă a răspuns: ”Nu s-a pus problema de acord sau aprobarea acestui subiect, a fost doar un subiect de discuţie”, a explicat Ciucă.
Premierul a fost întrebat şi dacă ministrul Muncii are libertate de a începe renegocierea PNRR.”În discuţiile pe care le-am avut la Bruxelles pe acest subiect aţi văzut că s-a şi vehiculat un termen ca, începând cu anul 2023, să poată fi rediscutate anumite elemente din PNRR. De ce 2023? Pentru că, la Comisie, discuţia a fost în felul următor: haideţi să vedem ce se întâmplă şi ce realizaţi până în anul 2023, să rezulte foarte clar linia pe care urmaţi, astfel încât să atingeţi obiectivele şi ţintele din PNRR, dar după ce avem acest bilanţ de etapă, să putem să discutăm parte din jaloanele şi ţintele din PNRR. Oricum, Guvernul este angajat astfel încât să facă această reformă, astfel încât românii să poată să beneficieze de venitul cuvenit”, a afirmat Ciucă.
Tema renegocierii PNRR la capitolul pensii este una extrem de sensibilă în interiorul Coaliției, între PSD și PNL.
Social democrații prin vocea ministrului Muncii, Marius Budăi a declarat recent că este nevoie de o renegociere a procentului din PIB alocat bugetului de pensii. Budăi susține că autorităţile române se vor „duce cu argumente” la oficialii Comisiei Europene pentru creşterea procentului din PIB pentru bugetul de pensii.
„Noi, PSD, am luat decizia în interiorul partidului să susţinem renegociere, am dus decizia în coaliţie, suntem tot mai hotărâţi – şi în coaliţie nu avem decizie finală – dar suntem tot mai hotărâţi să discutăm. Am discutat în Guvern cu premierul şi premierul a agreat renegocierea”, a adăugat Budăi.
Ministrul Muncii a explicat că în urma unor simulări anterioare făcute de guvernul PSD ar fi necesar un procent din PIB de 11,7 pentru sistemul public de pensii, fără a fi incluse pensiile de serviciu din servicii așa cum este prevăzut acum în PNRR.
Surse social democrate au explicat pentru HotNews.ro că problema la capitolul pensii din PNRR a intervenit în momentul în care în bugetul statului și procentul de 9.4% din PIB au fost introduse și pensiile angajaților din serviciile secrete (pensiile angajaților din Servicii erau până anul trecut cuprinse în bugetul instituțiilor și nu la sistemul public de stat).
Potrivit surselor citate, PSD dorește o discuție cu oficialii europeni pentru renegocierea procentului din PIB alocat pentru sistemul public de pensii dar și scoaterea plății din sistemul public de pensii a angajaților din Servicii.
De partea cealaltă, conducerea PNL refuză deschiderea unei negocieri la Bruxelles. Atât președintele PNL cât și ministrul Fondurilor Europene, Dan Vîlceanu au declarat la unison că este exclusă renegocierea PNRR pentru că asta ar însemna să renegociem întreg proiectul și România să piardă bani.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dan Vîlceanu, a anunțat că Guvernul nu va cere niciodată renegocierea Planului Național de redresare și reziliență (PNRR) și că au existat îngrijorări de la Comisia Europeană privind astfel de exprimări în spațiul public. Acesta a spus și care ar fi pericolul renegocierii PNRR: „reiei totul de la zero, adio granturi, adio tot. Pică tot.”, a spus acesta.
„Nu vă ascund faptul că au existat îngrijorări de la Comisia Europeană imediat în momentul când au apărut exprimări în spațiul public, ne-au întrebat dacă există această posibilitate să mergem să încercăm să renegociem. Vă anunț că renegocierea PNRR înseamnă renegocierea de la zero. Nu vom face niciodată acest lucru”, a declarat Vîlceanu.
De asemenea, Guvernul României a anunțat prin vocea purtătorului de cuvânt, Dan Cărbunaru că Executivul va respecta toate angajamentele privind reformele şi investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), fiind exclusă demararea oricărui demers de renegociere până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens.
În ce condiții se poate renegocia PNRR
Social democrații au cerut un punct de vedere de la Bruxelles pe tema renegocierii PNRR și au primit din partea vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis următorul răspuns:
„În conformitate cu articolul 21, alin 1 din regulamentul privind Mecanismul de Redresaer și Reziliență un stat membru poate înainte Comisiei o cerere motivată ca aceasta să elaboreze o propunere de modificare sau înlocuire a planului de redresare și reziliență numai în cazul în care jaloanele și țintele relevante nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe obiective. Va fi important ca statul membru să furnizeze dovezi concrete care să evidențieze cauza dificultăților și impactul acestora asupra punerii în aplicare.
În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru justifică o modificare, aceasta va efectua o evaluare a măsurilor modificate sau nou propuse care vor trebui să indeplinească toate cerintele regulamentului privind mecanismul de redresare și rezilientă cu aceleasi criterii si urmand aceiasi procedura ca pentru evaluarea inițială a planului.
În cazul în care evaluarea e pozitivă, Comisia va prezenta o propunere de noua decizie de punere în aplicare a consiliului în termen de două luni de la transmiterea oficială a cererii. De regulă, aceasta este aprobată de Consiliu în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei. În cazul în care evaluarea este negativă, Comisia respinge cererea în termen de două luni după ce a dat statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea concluziilor Comisei”.
Post Views: 0
