Laptop? Ugh! Cât de 2009..
În februarie Steve Jobs spunea despre iPad că este magic. Și trebuie să fi fost într-adevăr presărat cu ceva praf de stele în fabricile Apple pentru că între timp compania de la Cupertino a vândut nu mai puțin de 10 milioane de bucăți. Ceea ce face din tablet-ul lui Jobs cel mai bine vândut dispozitiv electronic din toate timpurile.
Între timp iPad-ul a schimbat regulile jocului în o mulțime de industrii. Revistele și ziarele și-au lansat una după alta versiuni digitale, cu conținut și publicitate interactivă, în timp ce tirajele edițiilor lor tipărite au continuat să scadă în ritm de allegretto. Cu ecranul său generos și totodată mobil iPad-ul a devenit un competitor al televiziunii tradiționale, aducând pe – tot mai – micile ecrane servicii video precum Hulu și Netflix.
Însă cel mai puternic impact pe care l-a avut iPad-ul a fost asupra industriei de personal computing. În timp ce întreaga industrie PC a început să se confrunte cu o presiune tot mai mare a iPad-ului asupra vânzărilor de computere din întreaga lume, tot mai mulți producători s-au grăbit să își lanseze propria versiune de tablet. Samsung Galaxy Tab și Dell Streak par a fi cei mai puternici competitori ai iPad-ului pentru 2010, însă aceasta este doar încălzirea. 2011 ar trebui să-i aducă iPad-ului un competitor serios din colțul de ring al Android iar asta nu va face decât să se așeze și mai mult praf pe laptop-urile și desktop-urile din întreaga lume.
Adio cărți tipărite. Bine v-am găsit.. povești interactive?
Din punctul de vedere al militanților pentru conservarea pădurilor 2010 ar putea fi cel mai bun an din istorie. Și asta pentru că la jumătatea anului Amazon făcea publică informația care urma să schimbe mai multe decât toți militanții Greenpeace înlănțuiți de pomi: pentru prima oară de la lansarea acestora cărțile digitale s-au vândut într-un număr mai mare decât cele tipărite.
Ca atare, în paralel cu războiul tablet-urilor, anul acesta a avut loc și un război ceva mai puțin sângeros pe segmentul eReader-elor, dominat în continuare de Amazon Kindle. Pe final de an Barnes&Noble au lansat o nouă versiune color a reader-ului Nook care analiștii spun că ar putea avea o șansă să absoarbă în viitor o parte din popularitatea Kindle-ului. Însă până acolo mai e cale lungă: review-urile noului Kindle lansat în vara aceasta de Amazon au fost mai mult decât entuziaste, iar tăierea prețului ereader-ului, de la 400 la 140 de dolari a împins cererea către un „veritabil tipping point„, după cum spune Jeff Bezos, șeful Amazon.
În timp ce cererea de cărți digitale crește în mod constant, ca urmare a formatului convenabil, publisherii se străduiesc să găsească un nou format pentru narațiunea însăși, unul mai apropiat de spiritul epocii digitale în care trăim. În timp ce Penguin a dat drumul experimentul We Tell Stories – care încearcă să construiască narațiuni cu ajutorul comunității, a hărților online, a blogurilor și a Twitter-ului – aplicațiile cu povești interactive, precum Alice in Wonderland sau Dracula au umplut App Store-urile smartphone-urilor, tablet-urilor și eReader-elor. Cum sună o poveste în care poți să alegi cursul acțiunii, în care primești e-mailuri sau SMS-uri de la protagoniști, devenind astfel parte integrantă a narațiunii?
Facebook – al doilea web?
În 2009 cuvântul anului a fost Twitter. În 2010 însă Twitter a fost cuvântul uitat al anului. Și asta deoarece Facebook a avut grijă să ne monopolizeze atenția pe tot parcursul lui 2010.
Mai întâi a fost istorica depășire a pragului de 500 de milioane de utilizatori. Care e, într-adevăr, istorie rețeaua de socializare depășind și pragul de 600 de milioane de membri de atunci. Apoi scandalul setărilor de securitate, care a făcut oamenii din întreaga lume să se întrebe unde se oprește socializarea distractivă și începe intruziunea îngrijorătoare. Apoi ofensiva Facebook la adresa întregului World Wide Web, odată cu lansarea Social Graph-ului, care aduce grupul de prieteni ai utilizatorului pe orice site vizitat de acesta. A urmat lansarea feature-ului de geolocație Facebook Places, care împărtășește nu doar gândurile utilizatorului ci și locația acestuia. Apoi zvonurile despre telefonul Facebook- care s-a dovedit a fi de fapt o platformă mobilă, gata să pună stăpânire pe toate telefoanele mobile, în aceeași manieră cu Social Graph-ul pentru World Wide Web.
Spre finalul anului a ajuns la noi vestea că ultimul bastion al internetului 1.0 s-a prăbușit și el sub asediul revoluției sociale: studiul The Digital Life, realizat de TNS, a arătat că oamenii din țările emergente folosesc mai mult rețelele sociale decât email-ul. Și apoi, cireașa de pe un tort gigantic, planul Facebook de a îngropa mailul cu totul prin crearea unui serviciu de messaging complet care să adune într-un singur loc toate mesajele noastre- de la emailuri, la sms-uri, la alerte pierdute.
Google are pentru prima oară competiție
Au fost 10 ani frumoși, în care Google s-a zbenguit în voie pe întreg World Wide Web-ul, atrăgând venituri anuale de peste 20 de miliarde de dolari și o rată de creștere de până la 40% pe an. 2010 a adus însă pentru prima oară un competitor cu șanse, dacă nu la titlu atunci măcar la un meci interesant. Bing!
Motorul de căutare lansat de Microsoft în 2009 a avut parte de un an interesant: dacă în ianuarie anunța că a înregistrat o cotă de piață de 11% pe piața americană – în comparație cu cele 65% de procente stăpânite de Google -, fapt suficient pentru a face din motorul de căutare un succes mai mult decât onorabil, în iunie anunța că va deveni motorul de căutare default al dispozitivelor mobile Apple, iar în octombrie dădea ultima lovitură. Parteneriatul dintre Bing și Facebook, al cărei miză este redesenarea căutării pe internet prin implementarea unui algoritm de căutare socială prin intermediul căreia rezultatele sunt filtrate în funcție de preferințele utilizatorului și ale cercului său de cunoștințe, este cel înspre care se îndreaptă anul viitor cei mai mulți ochi din industrie.
Însă, în timp ce principala sa redută este atacată de rivalii Microsoft și Facebook, Google se poate însă consola cu o victorie aproape sigură. Și asta deoarece are un avantaj considerabil în planul următor..
Revoluția va fi mobilă
Mobilitatea a fost una dintre cele mai importante teme în 2010, una care va avea în continuare un impact puternic asupra industriei și a felului în care trăim. La 4 ani de la lansarea primei generații de iPhone, smartphone-urile capabile să acceseze internetul s-au răspândit în toate colțurile lumii, estimându-se ca în doar câțiva ani toate telefoanele din lume să fie la fel de deștepte. O analiză realizată de cei de la Research2guidance estimează că numărul de utilizatori de smartphone-uri va evolua galopant în următoarea perioadă, de la 100 de milioane în 2009 la aproape 1 miliard la sfârșitul lui 2013.
Într-un plan mai larg mobilitatea schimbă însă mult mai profund întreaga față a internetului. De la realitate augumentată la căutările în timp real influențate de locație, totul se schimbă atunci când utilizatorii încep să folosească internetul din mers.
Pe măsură ce piața crește, competiția dintre jucători se ascute. În planul sistemelor de operare, anul acesta capul de afiș a fost ținut de lupta dintre iOS și Android, cel din urmă reușind – pe final de an – să fie cel dintâi: o analiză efectuată de Gartner afirmă că Android va depăși până la sfârșitul anului cota de piață deținută de dispozitivele iOS cu 2 procente, plasându-se pe locul doi, în spatele Symbian, sistemul de operare proprietar al Nokia, pe care conform aceleiași analize îl va depăși până în 2014.
Ceea ce ne duce la..
Web-ul e mort. Trăiască internetul!
În august revista Wired anunța moartea World Wide Web-ului încă de pe copertă.
Nu, nu a internetului. Ci a World Wide Web-ului așa cum îl știam până acum. Pe măsură ce aplicațiile -”servicii mai simple, mai bine construite, orientate mai degrabă înspre rezultate decât înspre căutare”-câștigă în popularitate, punctul de intrare în lumea digitală se mută dinspre internetul clasic, pe bază de HTML și browser, înspre ecosistemele închise de aplicații propuse de creatorii sistemelor de operare ale dispozitivelor mobile.
“În ultimii ani una dintre cele mai importante transformări pe care le-a suferit lumea digitală a fost trecerea de la Web-ul larg deschis la platformele semi-închise care folosesc internetul pentru transport dar nu și browserul pentru display”, spune Chris Anderson, redactor-șef al revistei Wired. ”E un model nou, propulsat de modelul de mobile computing propus de iPhone. iar aceasta este o nouă lume în care Google nu poate aduna informații, una în care HTML-ul nu mai e regula jocului. Dar, mai ales, e o lume pe care consumatorii o îmbrățișează tot mai mult, și asta nu pentru că ar refuza ideea de Web ci pentru că aceste platforme dedicate de cele mai multe ori pur și simplu funcționează mai bine sau se potrivesc mai bine în viața lor.”
Iar 2010 a fost anul în care aplicațiile pur și simplu au explodat. Fiindcă anul acesta nu doar Android și iOS s-au bătut ca să atragă dezvoltatorii în număr cât mai mare către ecosistemele lor de aplicații: modelul app-centric a fost îmbrățișat rând pe rând de Kindle, de Amazon, de Mozilla Firefox, Google Chrome. Ba chiar și Apple a anunțat pentru începutul anului viitor lansarea unui nou Mac App Store, de data aceasta dedicat aplicațiilor pentru sistemele desktop și laptop, scoțând astfel din schemă modelul software-ului livrat pe suport fizic.
Televiziune? Păzea! Google vine peste tine.
După print, în 2010 a fost rândul televiziunii să își facă griji pentru viitorul său. După Hulu, Netflix și toate celelalte platforme de video online care au făcut telespectatorii să descopere că pe internet ei sunt cei care au control absolut asupra conținutului video, intrarea cu surle Google TV în acest spațiu a semănat groază în rândul broadcasterilor pe rit vechi.
Așa se face că anul 2010 a adus în această îndustrie un fenomen atipic: coagularea tuturor marilor broadcasteri împotriva Google TV, serviciul lansat în luna octombrie a acestui an. Planul Google de a schimba pentru totdeauna felul în care arată și este livrată publicitatea a fost blocat după ce cele mai mari rețele tv americane, printre care CBS, News Corp, i-au interzis accesul la conținutul lor. Miza este mare – bugetele globale de publicitate tv, care anul acesta au atins 180 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât cele atrase de Web.
În urma blocadei instaurate de broadcasteri în fața celor mai nou competitor al lor, zvonurile cu privire la anularea sau înghețarea proiectului s-au răspândit asemenea focului în preerie. The New York Times spune că Google le-a cerut câtorva dintre producătorii de televizoare cu care lucrează, printre care și Toshiba sau LG Electronics, să își amâne planurile de lansare a echipamentelor conectate la internet la Consumer Electronics Show, cel mai mare eveniment de tehnologie care are loc în Las Vegas la începutul fiecărui an, pentru a-și putea revizui software-ul.
Informația vrea să fie liberă. Și Assange la fel.
WikiLeaks a fost unul dintre cele mai fierbinți subiecte ale anului deși s-a încins cu adevărat abia spre sfârșit. Început ca portalul de whistle-blowing a ridicat întrebări serioase referitoare la rolul jurnalismului și a informației în epoca în care trăim.
Website-ul lansat în 2006 avea la un an de la inaugurare o bază de date ce cuprindea peste 1,2 milioane de documente secrete. În aprilie 2010, WikiLeaks a publicat un clip video reprezentând un incident armat din 2007 în cadrul căruia civili irakieni și jurnaliști Reuters au fost uciși de armata americană, pe un site de sine stătător intitulat Collateral Murder. În luna iulie WikiLeaks a publicat Afghan War Diary, o compilație a aproape 77.000 de documente referitoare la războiul din Afghanistan și în octombrie aproape 400.000 de documente sub titlul Iraq War Logs. Însă întreaga situație a explodat abia în noiembrie, atunci când WikiLeaks a început să publice o serie de mesaje diplomatice ale Departamentului de Stat american, care au scos la lumină fața nevăzută a diplomației americane, punând în primejdie relațiile Statelor Unite cu întreaga lume.
Murdoch declară război conținutului gratuit. Și lui New York Times. De fapt, și lui Skype!
Un alt om care a făcut valuri declarând război Google și fortificându-și conținutul în spatele paywall-urilor a fost Rupert Murdoch, magnatul care deține conglomerat meda ce reunește branduri precum Fox News, The Times și Wall Street Journal.
Murdoch și-a îndeplinit rezoluția pentru 2010: aceea de a întoarce spatele modelului Google de distribuție a informației în era digitală și de a-și deschide site-urile de știri doar cititorilor dispuși să plătească pentru informație. Iar pariul său s-a dovedit a nu fi chiar unul perdant: 100.000 de cititori au ales să plătească pentru accesul la versiunea digitală a cotidianului The Times în primele 5 luni de la introducerea paywal-ului. Asta în timp ce prognoza de scădere cu 90% a traficului pe homepage-ul ziarului nu s-a adeverit, acesta scăzând în fapt doar cu 42%.
O altă luptă marca Murdoch care a ținut paginele ziarelor – ahm!, a site-urilor – aîn 2010 a fost cea înaintată în instanță companiei Skype, pentru încălcarea drepturilor de autor, Murdoch susținând că el este deţinătorul de drept al mărcii înregistrate “Sky” din “Skype”.
Însă acestea au fost doar încălzirea pentru adevărata cruciadă demarată anul acesta de magnatului media: îngroparea The New York Times, principalul concurent al celui mai mare cotidian al News Corp, The Wall Street Journal.
Fără prietenii mei nu mă joc!
A fost odată ca niciodată o companie numită Zynga, care a convins aproape peste noaptesute de milioane de oameni că a planta porumb virtual și a-și fertiliza cu îndârjire culturile de legume digitale e tres cool. Iar odată cu asta a pus bazele, aproape de una singură, unei industrii care anul acesta va depăși 1,6 miliarde de dolari și care se așteaptă ca în următorii ani să crească într-un ritm și mai alert.
Explozia jocurilor sociale, astăzi aproape sinonimă cu Farmville, a luat întreaga industrie de gaming prin surprindere. În timp ce producătorii tradiționali de jocuri video se așteaptă să vadă a sfârșit de an impactul pe care noua preferință a consumatorilor față de jocurile sociale l-a avut asupra ncasărilor, anul acesta o serie de juători din prima ligă a industriei au sărit și ei în barca socială. Astfel Electronic Arts a scos din buzunar 400 de milioane de dolari pentru achiziția Playfish în timp ce Disney a pus la bătaie nu mai puțin de 750 de milioane de dolari pentru cumpărarea Playdome. Asta în timp ce valoarea estimată de piață a Zynga a ajuns anul acesta la 5,51 miliarde de dolari, depășind-o pe cea a Electronic Arts.