Membrii europeni ai G7 nu apreciaza dolarul slab

0
Membrii europeni ai G7 nu apreciaza dolarul slab

 “Este clar ca recentele tulburari financiare au reprezentat unul dintre subiectele ce au atras atentia, iar o mare parte din reuniunea G7 va fi consacrata, asadar, acestor probleme”, declara, pentru France Presse, inca de miercuri, David McCormick, adjunctul secretarului Trezoreriei Statelor Unite.

Consecintele crizei, care, de altfel, s-au rasfrant, in principal, tocmai asupra celor sapte economii consolidate ale lumii – Statele Unite, Canada, Franta, Italia, Germania, Marea Britanie, Japonia – si le-au ocolit, practic, pe cele emergente – China, India, Brazilia – au determinat Fondul Monetar International sa modifice, in sens negativ, estimarile asupra nivelului de crestere economica globala pentru anul 2008, de la 5,2% la 4,8%.

Participantii au sosit la reuniune, constienti atat ca “ceea ce a fost mai rau” a trecut, cat si ca “recuperarea” va fi un proces de durata. “Indiciile arata ca situatia a inceput sa se stabilizeze pe anumite piete financiare”, preciza, pentru France Presse, acelasi David McCormick, adaugand, totodata, ca “recunoastem faptul ca vom avea nevoie de timp pentru a absorbi dificultatile recent intampinate”.

In ciuda bunelor intentii si a bunelor cunostinte clamate de actorii evenimentului, unii dintre “spectatorii cei mai interesati” – numindu-i aici pe analisti si pe oamenii de afaceri – s-au declarat, de la bun inceput, sceptici in privinta succesului acestei reuniuni, considerand G7 o structura mult prea nefunctionala pentru a putea fi capabila sa realizeze o actiune coordonata. Astfel, unul dintre acestia, David Hale, presedinte al Prince Street Capital Management, declara scurt: “G7 nu va rezolva nimic”.

Stabilirea unor noi proceduri de evaluare a riscului de catre agentiile internationale de rating, precum si a raporturilor dintre economiile nationale stabilite prin intermediul ratelor de schimb valutar au fost, cum era de asteptat, principalele subiecte luate in discutie.

In momentul declansarii crizei financiare, ca urmare a prabusirii pietei americane a obligatiunilor bazate pe creditele imobiliare, nu putine au fost vocile, provenite atat din zona oamenilor de afaceri, cat si din cea a analistilor economici, care au acuzat faptul ca “barometrele” celor de la Moody’s ori Standard&Poor’s au esuat in misiunea lor de a indica cresterea gradului de risc al investitiilor realizate in acest sector, atragand, de o maniera fara precedent, atentia politicienilor, reprezentantii celor doua agentii fiind invitati la audieri, nu tocmai comode, atat in Statele Unite, cat si in Uniunea Europeana.

Inca de marti, Henry Paulson, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, sublinia, pentru France Presse, ca agentiile de rating trebuie sa-si analizeze activitatea, acesta fiind, in opinia sa, unul dintre punctele asupra carora participantii la reuniunea de vineri erau, fara nici o retinere, de acord, tot el adaugand ca “reevaluarea procedurilor de analiza ale agentiilor de rating este o conditie importanta pentru redobandirea increderii jucatorilor de pe pietele internationale de capital”.

Tocmai acestea au fost si concluziile raportului prezentat in cadrul reuniunii, de catre Mario Draghi, guvernatorul bancii centrale italiene, care a prezentat progresele realizate in analiza activitatii agentiilor internationale de rating de Forumul privind Stabilitatea Financiara (FSF) – organism al carui presedinte este – si care au fost preluate intocmai, in declaratia comuna de la final.

In momentul depasirii crizei financiare, ca urmare a rezultatelor peste asteptari ale exporturilor americane obtinute pe fondul unei deprecieri semnificative a dolarului in raport atat cu euro, cat si cu yenul, nu putine au fost, de asemenea, vocile, atat din zona oamenilor de afaceri, cat si din cea a analistilor, care au acuzat Statele Unite ca au renuntat in mod deliberat la sustinerea monedei proprii pentru a elibera, in special pe socoteala economiilor europene, presiunea pe care diminuarea consumului intern o punea asupra produsului intern.

Asa cum arata statisticile, excedentul comercial american s-a diminuat in ritmul cel mai accelerat din ultimii cinci ani, tocmai in trimestrul trei, aceasta in vreme ce ritmul constant, dar lent, al deprecierii dolarului in raport cu un grup de alte 26 de monede nationale (n.r. – 26% in 54 de luni, din feb.2002) s-a accelerat brusc, in septembrie anul acesta (n.r. – 2,3% intr-o singura luna, sept.2007).

“Europa este cea mai ingrijorata de aprecierea euro, insa nu mai este capabila sa actioneze unitar, ceea ce face ca presiunile exercitate sa nu fie eficace”, estima, pentru France Presse, Marco Annunziata, de la Unicredit. Moneda unica europeana a depasit pentru prima data pragul de 1,42 dolari la sfarsitul lunii septembrie si se mentine in continuare in jurul acestui nivel.

Cu putine zile inaintea reuniunii, Franta si Italia isi exprimasera parerea ca aprecierea spectaculoasa a monedei unice afecteaza exporturile europene, in vreme ce Germania, o tara cu o industrie mai competitiva si, deci, mai putin sensibila la variatiile cursului valutar, nu parea deloc sa impartaseasca acest punct de vedere. “Mai bine un euro mai puternic decat un euro mai slab”, declara, astfel, pentru France Presse, saptamana trecuta, ministrul german de Finante, Peer Steinbrück.

Germania s-a vazut nevoita, totusi, sa se conformeze apelului pe care statele din zona euro – dintre care doar cele trei mentionate mai sus fac parte si din G7 – au decis sa il adreseze administratiei americane in vederea sustinerii dolarului, fie si in virtutea faptului ca este inca membra a troicii europene.

Wouter Bos, ministrul de Finante olandez, preciza, saptamana trecuta, ca europenii vor merge la Washington cu “un mesaj de incredere in propria lor economie si un mesaj pentru ceilalti: ratele lor de schimb ar trebui sa reflecte fundamentele economiilor acestora”.

Apelul a fost redactat in cadrul ultimei intruniri a ministrilor europeni de Finante din aceasta luna, de la Luxemburg, sub forma unei declaratii comune asupra ratelor de schimb, cu scopul de a fi prezentat in cadrul summitului G7.

Asa cum se asteptau analistii, in cadrul reuniunii, mesajul european a fost influentat de previziunile privind cresterea economica, pe care Fondul Monetar International le-a dat publicitatii la mijlocul saptamanii trecute si care considera ca dolarul este in continuare “supraevaluat” in raport cu fundamentele economice.

Asteptarile analistilor si ale comentatorilor, exprimate, pe marginea acestei probleme, in saptamanile de dinaintea reuniunii au fost in mare masura confirmate de textul declaratiei finale. “Nu cred ca declaratia finala a reuniunii ministrilor de Finante si ale guvernatorilor bancilor centrale din statele G7 vor prilejui marcarea unui pas important in domeniul acordurilor asupra ratelor de schimb valutar”, declara David Gilmore, partener in cadrul Foreign Exchange Analytics, din New York.

Referinta la un dolar mai puternic este, intr-adevar, lizibila doar printre rinduri, asa cum anunta, in cadrul unui comentariu, Meg Browne, analist principal pentru piata valutara a Brown Brothers Harriman , subliniind: “Nu cred ca lucrurilor li se va spune pe nume”. Fapt explicat de David Gilmore, care adauga: “Nici americanii si nici japonezii nu vor semna vreo declaratie comuna care sa arate cu degetul spre un dolar slab sau spre un yen slab”.

Astfel, declaratia finala cere, intr-adevar, statelor cu economii emergente, printre care China este nominalizata, fara a fi insa si incriminata, mai multa flexibilitate in privinta ratelor de schimb.

Trimise in plan secund, se regasesc in declaratia comuna si alte probleme abordate in cadrul ultimei reuniuni G7. Devin prioritati stringente, dar si probleme care solicita un raspuns cat mai urgent , dar fara a se stabili un calendar anume : reforma institutiilor financiare internationale, finantarea proiectelor energetice non-poluante in cadrul tarilor in curs de dezvoltare, dar si stabilirea unor reguli care sa aduca mai multa transparenta in activitatile fondurilor suverane de investitii ale unor state precum China, Coreea de Sud, Kuweit, Norvegia, Rusia, Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite.

Agenda G7 (Washington – 19 octombrie 2007)

Problema

Rezolutie

Volatilitatea pietelor de capital

Principala cauza a incetinirii ritmului de crestere economica

Reforma principalelor institutii financiar-bancare FMI, BM

Obiectiv prioritar, in contextul noilor provocari lansate de globalizare

Reevaluarea procedurilor de lucru ale principalelor agentii de rating

Obiectiv prioritar pentru restabilirea increderii jucatorilor pe pietele internationale de capital

Rate de schimb

Obiectiv prioritar – tarile cu economii emergente trebuie sa dea dovada de mai multa flexibilitate, China ar trebui sa intareasca yuanul

Reguli de transparenta in cazul fondurilor suverane de investitii

Obiectiv prioritar in perioada urmatoare