Ucrainenii din România trăiesc de 1 Decembrie visul românesc. Mulți au au transmis mesaje românilor de 1 Decembrie, Ziua Națională.

Irina Krylova a reușit să fugă din iadul din Mariupol la Constanța. Acum, se simte în siguranță în Constanța. De 1 Decembrie, ea a transmis românilor: „Dragi români! În numele tuturor femeilor din Ucraina care locuiesc în Constanța, aș dori să vă felicit de ziua națională! Vreau să vă urez ție și minunatei dumneavoastră țări pace, bunătate și prosperitate! Vreau să-mi exprim profunda recunoștință tuturor pentru primirea călduroasă într-un moment atât de dificil pentru noi, pentru ajutorul nemărginit oferit nouă, pentru inimile voastre bune! Îți vom fi mereu recunoscători, România!“

Irina Krylova a povestit cât de dramatică a fost viața de după 24 februarie. „Am avut o viață fericită și am avut încredere în viitor. Orașul nostru european și turistic s-a dezvoltat foarte repede. La 24 februarie am împachetat doi saci cu lucruri și ne-am gândit să mergem undeva să așteptăm ca totul să se sfârșească. Cum erau explozii au fost în toată țara, am decis să rămânem acasă. Toate serviciile orașului și poliția au spus că totul va fi bine și noi am crezut. Dar, în foarte scurt timp, orașul nostru a fost cuprins de foc“, rememorează ea dramatismul acelor zile.

O zi mai târziu s-au ascuns în parcarea subterană a clădirii în care locuiau. Dar iadul a continuat și peste tot se auzeau numai explozii. Bombardamentele nu se opreau nici măcar pentru câteva minune. „Casa noastră a zburat în aer, ferestrele și plăcile cădeau la pământ, era înfricoșător“, își amintește Irina.

La 14 martie a aflat că există o cale prin care putem ajunge la Zaporojie. Știa că riscul era mare, dar a înțeles că era și șansa la viață. Așa se face că, în dimineața zilei de 15 martie, grupul său a părăsit parcarea, fără coridor de siguranță. Drumul a fost un infern. „Când am trecut de linia de separare dintre ocupanți și armata noastră, convoiul de mașini a fost atacat. Am văzut cum bombe cad în mașini, între mașini, pe marginea drumurilor. Unele au căzut la câțiva metri de noi. Nu pot să-mi descriu sentimentele la acel moment. Doar am țipat de frică, am ținut icoana în mâini și m-am rugat tot timpul, pentru că totul zbura în jur“, rememorează Irina. Curând a ajuns în Zaporojie, apoi la Hmelnîțkîi și de acolo la Constanța, în siguranță.

Elena Chuhunnikova este actriță și dansatoare din Odessa. Ea și fiica sa au ajuns în România în urmă cu opt luni și atunci a întâlnit, spune ea, „natura bună a poporului român“.

„Eu, personal, și toți ucrainenii, exprimăm profunda noastră mulțumire României și oricărei persoane care face totul pentru a ne sprijini în momentele dificile. Toți ucrainenii de aici în România spun că aceasta este cea mai prietenoasă țară. Vă felicit sincer cu ocazia Zilei Naționale a României. Fiecărui român îi doresc fericire, prosperitate și iubire, pentru că iubirea este creatorul faptelor bune. Cu cele mai bune urări, Elena Chuhunnikova“.

Svetlana L. a postat pe grupul „Uniți pentru Ucraina“ un mesaj de mulțumire pentru români: „Sărbători fericite dragi romani! Fie ca frumoasa țară să prospere! Vă mulțumim pentru adăpost și ajutor, vă mulțumim pentru atitudinea caldă față de noi, pentru răbdare și înțelegere. Mulțumesc mult personalului Spitalului Clinic de Urgență București pentru că a salvat viața tatălui meu, mulțumiri deosebite tinerei medic Adriana pentru ajutor și asistență. Mulțumesc celor câțiva tineri care mi-au ajutat părinții într-o situație critică, când au chemat o ambulanță și au încercat să acorde primul ajutor, îmi pare rău că nu vă știm numele. La mulți ani, România!“, este mesajul emoționant al tinerei.

Evgenia D. vrea ca de 1 Decembrie să arate cât de recunoscătoare este poporului român: „Ne ajutați pe noi, ucrainenii, oameni care vă sunt complet străini. Ne-ați stins durerea. În această perioadă dificilă pentru noi, ne-ați deschis porțile caselor voastre, ne-ați deschis inimile voastre.

Veți rămâne veșnic în memoria noastră ca oameni strălucitori. Vă mulțumesc pentru ajutor și Dumnezeu să vă binecuvânteze!“