MIHAI BARBU: „Metroul este cel mai eficient mijloc de transport în București”

400.000 de oameni călătoresc zilnic cu metroul, în București. METROREX beneficiază de 4 % din rețeaua de transport public din București și pe ea sunt transportate 20 % din persoanele care folosesc un mijloc de transport public în comun în București. De când s-a înființat metroul din București și până în prezent a înconjurat pământul de 6.551 de ori, date măsurate până la 28 februarie 2023. Am aflat toate aceste date de la Mihai Barbu, Președintele Consiliului de Administrație al METROREX, pe care l-am întrebat și despre noua lege a transportului din subteran, și despre strategia de comunicare, sindicate, proteste, spații comerciale…

– Vă întreb simplu, cine suneți – cine este cel care vrea să facă bine metroului bucureștean?
Noi suntem mulți, cei care vrem să facem bine metrolului – toată conducerea METROREX și inclusiv noi, cei care facem parte din Consiliul de Administrație.

– Atunci vă întreb cine este Mihai Barbu? Nu sunteți un nume foarte noscut de publicul larg, apăreți în media doar atunci când numele vă este asociat cu METROREX.
Sunt Președintele Consiliului de Administrație de la METROREX și sunt implicat foarte mult în activitatea metroului, mai mult decât o face un membru al consiliului de administrație.

– Înainte de METROREX, cu ce vă ocupați?
Înainte de METROREX am lucrat în industria de telecom din România și apoi am fost director la o companie de telecomunicații a statului român – Telecomunicații CFR.

– Metroul, METROREX… au fost subiecte destul de comentate și contestate, sunt curioasă ce v-a făcut să vă implicați în proiectul acesta? De ce ați venit alături de METROREX?
Inițial a fost o provocare, după care a început să-mi placă pentru că într-adevăr mi-am dat și eu seama că METROREX sau transportul cu metroul nu înseamnă doar cumpărarea unui bilet, nu înseamnă doar o călătorie dintr-un loc în altul. Înseamnă mult mai mult. În spatele acestei călătorii sunt mai multe lucruri care trebuie știute de către cei care folosesc acest mijloc de transport. E interesant să știți că 400.000 de oameni călătoresc astăzi în București, cu metroul, în fiecare zi. Adică numai anul trecut au fost 132 de milioane de oameni care au călătorit cu metroul. Și să vă mai dau niște date despre METROREX, date pe care le dau mereu pentru că eu cred că este foarte important ca aceia care folosesc metroul să le știe, pentru a înțelege dimensiunea fenomenului: METROREX beneficiază de 4 % din rețeaua de transport public din București și pe ea sunt transportate 20 % din persoanele care folosesc un mijloc de transport public în comun în București. Și mai vreau să știți că, de când s-a înființat metroul din București și până acum a înconjurat pământul de 6.551 de ori până la 28 februarie anul acesta.

„Vreau să arătăm ce este în spatele unei călătorii cu metroul”

– Când ați călătorit prima dată cu metroul?
Acum foarte mult timp, atunci când s-a înființat prima magistrală de metrou din București. Aveam câțiva ani și părinții mei m-au luat cu metroul așa… ca într-o călătorie turistică prin București, noi locuind în Județul Ilfov, în Voluntari. Nu mi-am imaginat că o să ajung aici, la METROREX, dar acum îmi place foarte mult. Și, mai mult de atât, vreau să arătăm ceea ce este în spatele unei călătorii cu metroul.

– O călătorie cu metroul nu fost dintotdeauna o experiență ușoară. Desigur, pentru copii a fost mereu fascinant, pentru toate generațiile, tocmai pentru că se făcea un eveniment dintr-o călătorie cu metroul. Când apreciați că Bucureștiul a început să se alinieze celorlalte capitale europene în ceea ce privește experiența călătoriei cu metroul? Am avut surpriza ca în Paris să îmi fie frică cu metroul, în timp ce în București… nu.
Dacă ne raportăm doar la metrou, să știți că metroul din București se poate compara cu orice metrou de orice de orice capitală din lume, nu numai din Europa.

„Metroul din București nu este cu nimic mai prejos decât cel din alte capitale europene”

– Și din punctul de vedere al vitezei?
Și din punct de vedere al vitezei trenului, și din punct de vedere al timpului de așteptare. Din aproape toate punctele de vedere… Și cum spuneați, la Paris, la Bruxelles sau nu știu în ce alte capitale europene de multe ori îți este frică să călătorești cu metroul, mai ales la ore târzii. Dar în București nu ai această teamă. Și metroul bucureștean nu este cu nimic mai prejos, nici din punct de vedere estetic. Mai mult de atât, financiar… totuși metroul în București costă 3 RON călătoria. 3 RON călătoria înseamnă undeva la 80 de cenți, ceea ce nu găsim nicăieri prin Europa.

– Călătoriți cu metroul?
Nu foarte des, dar când am ocazia, da.  

– Am fost și eu destul de recent și m-am bucurat că am putut plăti cu cardul wireless.
Tocmai de aceea că spun că nu este cu nimic mai prejos față de alte metrouri din alte capitale sau alte orașe din lume. Și la noi se poate plăti cu cardul, cu ceasul, cu telefonul, cu toate aceste device-uri pe care le folosim astăzi.

– Apropo de experiența călătoriei cu metroul, când va putea și copilul din Cluj să aibă experiența călătoriei cu metroul la el în oraș?
Cât de curând. Astăzi de metrou nu mai vorbim doar în București. Deja se vorbește la Cluj, deja acolo s-a semnat contractul.

„În curând, nu numai la Cluj se va merge cu metroul, ci și în alte orașe din România”

– De vorbit se tot vorbește, dar concret?!
Concret – s-a semnat contractul. Mai departe vor mai dura puțin puțin proiectarea, execuția și toate aceste faze premergătoare, după care eu cred că undeva în 5-6 ani la Cluj se va merge cu metroul. Și cred că, în curând, nu numai la Cluj se va merge cu metroul, ci și în alte orașe din România.

– Cum ar fi Timișoara?
Cum ar fi Timișoara, Iași… Într-adevăr, după toate studiile rezultă că în comunitățile mai mici de 100.000 de locuitori nu ar fi necesar acest mijloc de transport. Dar comunitățile s-au dezvoltat foarte mult cu localitățile limitrofe și atunci cu siguranță și în alte orașe va fi nevoie de acest mijloc de transport.

– Experiența călătoriei cu metroul presupunea… într-un spirit așa foarte românesc și covrigul din fiecare zi, poate și câte un nimic” cumpărat de la tot felul de magazinașe… Care este viziunea dumneavoastră asupra acestor spații comerciale care au fost ba dărâmate, ba reînființate?
După cum știți, spațiile de la metrou au fost demolate. Mai sunt câteva la Sectorul 3, dar și Primarul Sectorului 3 a luat decizia să le dărâme și el pentru că sunt inestetice și ineficiente.

– Acesta este singurul motiv – „sunt ineststice și ineficiente”?
Nu numai. Și din punct de vedere legal e o problemă – aceste spații funcționau undeva la limită. Noi avem un plan.

– Un plan care va însemna să existe niște magazine?
Un plan care înseamnă modificare legislativă care să ne dea voie să construim aceste spații necesare călătorilor din subteran într-un alt format, nu ca până acum. Noi am vrea să avem un proiect împreună cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București. Vrem ca studenții de la Facultatea de Arhitectură să fie implicați în acest proiect al nostru și să proiecteze spațiile din subteran în concordanță cu spațiile de deasupra. Pentru la Piața Romană stația arată într-un fel,  deasupra stației Piața Iancului e altfel… Și atunci vom avea spații în subteran care să deservească nevoile călătorilor noștri.

„Vrem să implicăm METROREX în proiecte culturale, sociale, educaționale”

– În multe stații de metrou au fost tot felul de acțiuni. Fie muralul cu Ivan Patzaichin, fie flashmob-uri… În ce măsură vreți să continuați să implicați METROREX în astfel de activități?
Într-o mare măsură! Vrem să implicăm METROREX în proiecte culturale, sociale… pentru că Metrorex este o comunitate. Până la urmă este orașul subteran – 400.000 de oameni călătoresc zilnic cu metroul. 132 de milioane au fost anul trecut… Este o comunitate! Și pentru această comunitate am vrea să fim implicați și în aceste proiecte culturale, sociale și educaționale.

– Îmi dați cifrele acestea și devine din ce în ce mai clar chiar și pentru cititorii neobișnuiți cu termenii de business că sunt și mize mari, politice, în spatele funcțiilor, în spatele fiecărei cărți de vizită de la METROREX. În experiența Dvs., au existat presiuni pentru a lua anumite decizii? Știrile au tot scris despre șpăgi la METROREX”, abuzuri, gerve. E un mediu foarte dificil pentru cineva care vrea să schimbe ceva, pentru că inerția aceasta este perpetuată de atâtea generații. La METROREX sunt și angajați care lucrează din generație în generație…  
Așa este. Într-o mare măsură aveți dreptate. Această companie a fost folosită și în scop electoral, în trecut. Este binecunoscut faptul că liderul de sindicat era un parlamentar al unui partid politic. Nu mai vrem să fie așa. Transportul public din București nu trebuie să fie politizat, de niciun fel. Transportul public din București trebuie să deservească toți locuitorii, toate persoanele din București, indiferent de afinitățile politice pe care le au. Așa că n-o să mai auziți – cel puțin cât vom fi noi în această formulă la METROREX – despre chestiuni politice.

– Nu vă este frică?
Nu îmi este teamă.

– S-au mai schimbat manageri, s-au mai schimbat directori… Unii au rezistat, alții nu..
Nu îmi este teamă, nu are ce să-mi fie teamă, pentru că așa cum vă spuneam noi trebuie să deservim comunitatea din București și nu anumite partide politic. Așa că bine îmi spuneați că s-au auzit tot felul de lucruri în trecut. Să știți că multe sunt și povești pe care eu le-am descoperit acum, multe sunt și adevărate…

– Dați-mi cel mai neadevărat mit!
Cel mai neadevărat mit este cu sindicatul care conduce tot. Nu conduce tot sindicatul. Sindicatul a condus într-o perioadă, dar nu singur ci împreună cu cei din executiv. Acesta era un mit că doar sindicatul e rău. Nu. Ei aveau și complici, ca să fie răi. De aceea astăzi încercăm să rupem această legătură între partea executivă și partea sindicală. Fiecare cu treaba lui. Partea executivă trebuie să-și facă treaba, partea sindicală este bine venită, dar să-și facă doar treaba sindicală și lucrurile vor merge foarte bine.

– Și cel mai surprinzător adevăr?
Că METROREX este un colos. Este un colos! Toată lumea vorbește de METROREX că este o companie foarte mare, dar atunci când ești doar călător nu-ți dai seama ce este în spate. METROREX este cel mai mare consumator de energie electrică din București, este al patrulea consumator din România, după ALRO, SIDEX, DACIA, cu un consum de 180.000 de megawați pe an, ceea ce înseamnă 27 de megawați pe oră. Enorm!

– Apropo de comunitatea de la metrou și apropo de exercițiile acestea sociale pe care le-a avut România și înainte de 1989 și după. Credeți în forța sindicatelor și în eficiența lor pentru progres? Ele sunt făcute să apere drepturile angajaților, nu?
Ele au rolul lor bine definit. Numai că fac mai mult de atât. Dar să știți că fac mai mult de atât când li se permite. Dacă nu li se permite, nu vor putea să facă mai mult de atât. Dar, după părerea mea, aceste sindicate pentru că au fost lăsate să facă mai mult decât trebuia au stricat mult în România. Au stricat foarte mult. Eu înțeleg că rolul lor este că trebuie să apere angajații, dar acesta este și rilul nostru, al celor din conducere. Și noi ne dorim ca angajaților să le meargă bine. Deci aici undeva suntem în consens, dar mai departe… ei niciodată nu discută chestiunile care țin de buna funcționare a unei companii. Ei discută doar de beneficii, fără sancțiuni. Nu vor să înțeleagă că trebuie să existe și sancțiuni acolo unde lucrurile nu se fac bine, chiar dacă angajații sunt membri de sindicat. Ei trebuie și sancționați atunci când nu își fac treaba. Și ei nu vor să audă de așa ceva.

– Dacă ar fi să privim METROREX ca un business competitiv. Ce ar trebui făcut astfel încât să și producă eficient și să se dezvolte? Vorbeați despre prețul scăzut al călătoriei. Intenționați să majorați prețurile cartelelor de călătorie?
Privim METROREX ca business. Dar are și o latură socială dezvoltată. Și atunci statul român trebuie să acopere această latură socială. Atât cât vrea să o acopere… Pentru că, vă dați seama că  prețul biletului nu ar fi cel pe care îl încasăm noi astăzi. Energia electrică a crescut atât de mult și prețul biletului a rămas la fel. Dar statul vine și compensează această pierdere. Oriunde în lume, toată această activitate de transport public este subvenționată într-un fel. Și la noi este, printr-un contract de servicii publice cu Ministerul Transporturilor. Atunci lucrurile pot ieși la final în cifre foarte bine, așa cum s-a întâmplat și anul trecut la compania METROREX care a avut un rezultat financiar pozitiv.

– Există proiectul acela de uniformizare a serviciilor – o cartelă unică pentru STB și METROREX…
Avem o cartelă împreună cu STB și cu CFR, pentru traseul Gara de Nord – Aeroportul Otopeni. Este un serviciu care se folosește. În final, probabil că va fi totul uniformizat și așa va trebui să funcționăm. Cu finanțarea e o discuție. Finanțarea la STB vine de la Primăria Municipiului București, iar la METROREX de la Ministerul Transporturilor. Aici e o discuție. Deschisă. Un dialog.

– Un dialog sau un monolog?
O discuție. Dacă Primăria va vrea să aibă și acest mijloc de transport îl poate avea, dar trebuie să asigure și finanțare. Finanțarea… nu e mică. Dacă are și finanțarea – ar fi cea mai bună variantă aceasta în care toate aceste companii care asigură transportul public într-o comunitate să fie organizate și administrate de comunitatea respectivă.

„În curând va fi gata o nouă lege de funcționare”

– Ce au alții bun și noi n-avem sunt acele panouri, acei pereți care asigură călătorului vulnerabil protecția pe peron. Panourile antisuicid poate ar evita o parte din tragediile care sunt determinate de suicidul la metrou. Foarte multe știri de la metrou sunt despre aceste accidente.
Noi avem o discuție pe acest subiect cu montarea panourilor antisuicid. S-a și încercat un proiect, s-a dovedit că nu este cea mai bună variantă. Încercăm și alte variante prin care să nu avem o cheltuială foarte mare noi, ci acele entități care vor să le monteze și să-și recupereze investiția din alte activități pe care să le desfășoare acolo. Dar pentru asta ar trebui să avem acea lege de funcționare a transportului cu metroul la care noi lucrăm împreună cu Ministerul Transporturilor. Va fi gata cât de curând pentru a fi trimisă către aprobare în Parlament.

– „Cât de curând” înseamnă?…
Suntem aproape gata. Noi am conceput acest draft, Ministerul Transporturilor a mai făcut câteva modificări pe care le-am implementat, am trimis înapoi și mai departe va trebui să ajungă la Parlament.

– Ce e cel mai important în acest acest proiect legislativ? Ce schimbă? Care sunt pilonii priorităților?
 Această organizare a transportului cu metroul. Astăzi METROREX funcționează cu o Hotărâre de Guvern de înființare a Companiei METROREX. Și documentul nostru legiferează și pentru transportul de la Cluj, care astăzi nu știm cum va fi. Și cred că nici municipalitatea nu știe cum va funcționa. Astăzi probabil că se ocupă doar să îl construiască și mai departe când o să-l opereze… o să vadă cum. Dar cu siguranță nu va fi tot o hotărâre de guvern pentru o companie care va opera metroul de la Cluj. De aceea trebuie să venim noi în întâmpinarea acestor nevoi cu un cadru legislativ. Pe de altă parte este vorba despre administrarea spațiilor. Pentru că toate investițiile sunt făcute de statul român ele sunt domeniu public al statului român și date în administrare companiei. Mă îndoiesc că ajungem în aceeași situație și la Cluj și de aceea trebuie să mișcăm noi lucrurile ca ei să beneficieze de pe urma acestui demers.

– S-a tot comentat despre metroul din Drumul Taberei ba că blocurile au devenit sensibile la cutremur din pricina lucrurilor la metrou, ba că trebuia să fie gata și n-a mai fost gata și când a fost gata ne-a luat prin surprindere o inundație. Credeți că și la Cluj veți avea vulnerabilități de imagine? Acum pare că lumea a uitat de acele sincope și oamenii merg liniștiți cu metroul.
Când se fac lucruri mari de genul acesta e normal să fie și nemulțumiri. Dar, până la urmă, dacă lucrurile se întâmplă și se finalizează aceste nemulțumiri dispar și apare satisfacția lucrului făcut. Așa cum spuneați, astăzi în Drumul Taberei se merge cu metroul și oamenii de acolo au uitat de toate aceste neplăceri care pe bună dreptate au cauzat atunci.

– Cine sunt cei care merg cu metroul?
Toate categoriile de oameni merg cu metroul, de la corporatiști, la oameni de business, la muncitori. Absolut toate categoriile de oameni merg cu metroul – este cel mai eficient mijloc de transport în București. Și o să vedeți și când va fi gata Aeroportul Otopeni – vor merge foarte mulți către aeroport. Astăzi, cu transportul de suprafață nu știi cum să îți programezi timpul astfel încât să ajungi la aeroport la timp.

– Totuși, când ați fost ultima dată cu metroul?
Zilele trecute.

– Dacă ați fi un simplu călător, care este prima critică pe care le-ați aduce-o celor de la METROREX?
Să schimbăm puțin imaginea și să lucrăm mai mult la aceasta. Pentru că imaginea noastră înseamnă și paznicul care stă în metrou, chiar dacă el este angajatul unei alte companii cu care noi avem contract – oamenii îl asociază cu METROREX. Oamenii în general trebuie să aibă o atitudine mai caldă, să fie mai preocupați de activitatea pe care o desfășoară. Conductorii…

– Faceți un exercițiu de teleportare și spuneți ceva pentru „puștiul” din Voluntari care acum mulți ani a călătorit pentru prima dată cu metroul și nu se gândea că va ajunge să lucreze, peste timp, la o lege pentru METROREX.
I-aș spune că lucrurile se pot întâmpla fără să gândești. S-a întâmplat ca eu să ajung Președintele Consiliului de Administrație al METROREX, negândindu-mă vreodată că o să ocup vreo poziție în cadrul acestei companii.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed