Unitățile Administrative Teritoriale Municipale Cluj-Napoca, Timișoara, Satu-Mare, Deva precum și Ministerul Tineretului și Sportului, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Unitatea Administrativ Teritorială Județeană Hunedoara, Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt cele mai ineficiente instituții din România din ultimii trei ani, conform unui document al Curții de Conturi. La aceste instituții, dar și la multe altele, Curtea a identificat grave deficiențe în cheltuirea banilor publici iar sumele plătite inegal sunt de ordinul zecilor de milioane de lei. La UATM Cluj-Napoca s-au făcut plăți nelegale de 48,9 milioane de lei, la UATM Timișoara de 33,2 milioane de lei, la UATM Satu Mare de 16,2 milioane de lei etc. (a se vedea tabelele de mai jos).

În ultimii trei ani, ca efect al mai multor modificări legislative – eliminarea standardelor de cost în domeniul lucrărilor de infrastructură, majorarea plafoanelor de achiziții, pentru că nu este necesară declanșarea procedurilor de licitație – sumele irosite de la bugetul general consolidat au crescut în mod substanțial. Ca urmare a acestei degradări a utilizării resurselor bugetare, în primele opt luni din acest an, deficitul bugetului general consolidat a urcat la cea mai mare valoare din istorie, adică de aproape 22 miliarde de lei.

Potrivit documentului semnat de Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, instituția a identificat în perioada 2017-2018 și în primele 9 luni ale acestui an cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus la producerea unor prejudicii în sumă de:

• 695,7 milioane în anul 2017 (pentru anul bugetar 2016), din care 86,7 milioane lei reprezintă sume exonerate la plată în temeiul legii 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice;
•  351,3 milioane de lei în anul 2018 (pentru anul bugetar 2017), din care: 7 milioane lei reprezintă sume exonerată la plată în temeiul legii 124/2014; 66,4 milioane de lei reprezintă sume exonerate în temeiul legii 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială;
• 194 milioane de lei în anul 2019 (până la data de 20 octombrie pentru anul bugetar 2018), din care 26,6 milioane de lei reprezintă sume exonerate la paltă în temeiul legii 78/2018.

În total înseamnă o pagubă de 1,24 miliarde de lei, sumă descoperită de Curtea de Conturi din 2017 și până în 20 octombrie 2019.

În condițiile în care sumele exonerate la plată în temeiul celor două legi reprezintă un procent cuprins între 14% și 21% din totalul prejudiciilor stabilite, procentul sumelor recuperate de statul român din aceste prejudicii bugetare, mai puțin sumele exonerate, este de 20% în anul 2017, de 15% în anul 2018 și de 10% până în octombrie 2019. Potrivit documentului semnat de Busuioc, gradul de recuperare a sumelor reprezentând prejudicii este influențat de gradul redus de conformare a entităților în privința implementării măsurilor de Curtea de Conturi, precum și de procesul de contestare în instanță a măsurilor.

În perioada 2010–2017, Curtea de Conturi a formulat către organele de urmărire penală 752 de sesizări. Dintre acestea, au fost soluționate 171 de cauze, totalizând un prejudiciu estimat în valoare de 495,94 milioane de lei, se arată într-un document al Curții de Conturi. Asta înseamnă că organele de urmărire penală au luat în seamă doar 1 din 5 sesizări făcute de Curtea de Conturi. Pentru perioada de referință, valoarea prejudiciilor din totalul sesizărilor adresate organelor de urmărire penală se ridică la suma de 11,2 miliarde de lei, echivalentul sumei de 2,43 miliarde de euro.